Briceni

Briceni
—  oraș[1]  —
Drapel Stemă
Briceni Briceni (Briceni) Orașul pe harta Republicii Moldova
Briceni Briceni (Briceni) Orașul pe harta raionului Briceni
Coordonate: 48°21′19″N 27°4′24″E ({{PAGENAME}}) / 48.35528°N 27.07333°E
Țară	Republica Moldova
Raion	Briceni
Ziua orașului	14 Octombrie
Atestare	7 august 1576[4]
Promovat oraș	1995[5]
Guvernare
- Primar	Vitalii Gorodinschii (PSRM[3], 2023)
Suprafață
- Total	5,13 km²
Altitudine	39 m.d.m.
Populație (2014)[2]
- Total	7.314 locuitori
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	MD-4700
Prefix telefonic	+373 247 2****
Localități înfrățite
- Rădăuți	România
- Brocēni[*]​	Letonia
Prezență online
site web oficial GeoNames
Harta orașului
Modifică date / text

Briceni (în ucraineană Бричани, în rusă Бричаны) este un oraș, reședința raionului Briceni din nordul Republicii Moldova. Localitatea are 8.765 locuitori și o suprafață de 5,13 km².

Orașul Briceni este situat într-o vale largă formată de râulețele Lopatnic și Vilia. Orașul se află la o distanță de 230 km. nord de Chișinău. Odată cu darea în folosință a fabricii de zahăr, aici s-a tras o ramură de cale ferată de la Vășcăuți (Ucraina).

Resursele naturale ale orașului Briceni sunt fondul funciar care este reprezentat de cernoziomuri cu un grad înalt de productivitate. În preajma orașului este o pădure unică pe o suprafață de 30 ha, cu copaci seculari.

În oraș este amenajat un parc și 3 scuaruri. De asemenea este o zonă de agrement cu patru iazuri unite prin cascade. Cel mai mare lac din teritoriu are 33 ha.

În anul 2003 orașul a fost desemnat la concursul republican „Cel mai verde, cel mai bine amenajat și cel mai curat oraș al Moldovei”.

• 
• 
  Lacul înghețat, vedere spre oraș
• 
• 

Arheologii au identificat pe teritoriul orașului vetre a două sate existente în mileniile IV-II î.Hr. Pe locul vetrelor au fost colectate materiale arheologice care ne pot oferi informații despre viața locuitorilor. Unul din sate se afla în sud-vestul orașului pe colina Dealul Pleșuv ^[6]. Celălalt sat era situat pe teritoriul orașului, lângă cimitirul evreiesc. Locuitorii acestor sate își construiau case spațioase, cu sau fără nivel, din lemn și lut amestecat cu pleavă și paie. Populația era antrenată în cultivarea pământului, creșterea vitelor, produceau unele de muncă, deși cunoșteau arama, totuși majoritatea uneltelor de muncă era din cremene. Așezările au fost mistuite de foc, rămânând urme de case, grămezi de lut, ar cu amprente de nuiele, vase de argilă și alte obiecte casnice.^[6]

După cucerirea Daciei de către Imperiul Roman în 106 e.n., aici s-a format un sat de agricultori. Locuitorii își făceau case din nuiele și lut, acoperite cu stuf sau paie. Se practicau diferite meșteșuguri casnice, prelucrarea pământului, creșterea vitelor, comerțul cu orașe din Imperiul Roman. Localitatea a fost distrusă în 365 e.n. de către hoarde de huni. Pe locul caselor s-u descoperit grămezi de lut ars, fragmente de vase, toate datând din perioada romană (sec. II-IV).^[6]

Denumirea arhaică a orașului Briceni, când localitatea era doar un mic sătuc este Adicăuți, sub care nume a fost atestată prima dată localitatea Briceni. Cea mai veche atestare scrisă de până acum datează cu 7 august 1576,^[7] într-un document prin care Petru voievod întărește lui Gavril logofăt un sat cumpărat, cu 400 zloți tătărești, de la Ana, jupâneasa lui Toader Bocotco cămăraș, fiica lui Gavril portarul, „și anume un sat anume Adiacăuții, ce este pe Velie, în ținutul Hotinului, cu loc de heleșteu și cu vad de moară în Vilie, și cu dresuri de întăritură ce au avut ei de la Ioan voievod”.^[8]

Dar cu denumirea de Briceni prima dată apare într-un uric semnat de Gașpar Voievod în 1619: Uric sârbesc dela Gașpar voievod, din let 7127 <1619> Iulie 21, prin care întărește lui Simion Pilipovschi stăpânire satului Adiecăuții, numiți Bricenii.^[9]

Dar încă nu se statornicește această denumire, ci variază între Adicăuți (1576), Adiecăuți (1576), Diacăuți, Diacouți, Ditcăuți (1589), Pritceni (1589), Britceani (1589), Briceni (1589, 1619).

În 1774 administrația militară rusă găsește aici 26 de gospodării țărănești, care au fost supuse birului în folosul armatei. În lista birnicilor nu figurează nume de evrei, ruși sau ucraineni. În 1788 ocupația austriacă găsește târgul Briceni cu 55 de familii, dar în noiembrie al aceluiași an vin rușii. În noiembrie 1788 armata generalului Piotr Saltîkov îi alungă pe austrieci din Briceni.

În 1812 satul Briceni avea o biserică din lemn din 1810 și un cimitir vechi chiar în centrul localității. La 12 decembrie 1814 la Briceni e cazată o unitate militară rusească formată din 11 ofițeri, 163 de ostași, care aveau și 162 de cai. În 1817 au fost înregistrate 86 de gospodării, 2 preoți, 2 dascăli, 4 mazilii, 7 negustori armeni, 250 fălci de teren arabil, 250 de pășuni, 3 iazuri, 3 mori. Pentru prima dată în 1828 se vaccinează 78 de copii contra vărsatului de vânt. La sfârșitul anului 1848 în Briceni locuiau 590 de familii de evrei - 2.693 bărbați și 2.824 femei. În 1859 numărul populației era de 7.140 locuitori, funcționau o sinagogă, 2 școli (una evreiască), 4 fabrici mici.

Conform recensământului general al populației din 1897 efectuat de Imperiul Rus numai pentru așezările cu 500 locuitori și mai mult, orășelul număra 7.446 de locuitori, dintre care 7.184 (96,5%) erau de credință iudaică. În acea perioadă târgul era un important ștetl al comunității evreiești așkenaze. În același an (1897) în școala de două clase pentru băieți învățau 104 elevi, iar în cea de o clasă pentru fete – 66 de eleve.

În 1902 în Briceni erau 892 de case; 1 biserică; 1 sinagogă; o școală de băieți și una de fete cu 2 clase, frecventate de 112 elevi și 73 eleve.

Un alt document privind numărul populației este Dicționarul statistic al Basarabiei, conform căruia în 1923 în Briceni locuiau 7.496 de suflete în 1610 case. Orășelul avea o fabrică de ulei, două de săpun, 2 școli primare, un medic de plasă, o moașă, 6 dentiști, un agent veterinar, 46 de cârciumi, un spital, 2 incubatoare, o sinagogă, un post de jandarmi.

Briceniul, la fel ca întreaga Basarabiei, a fost sustras României de către Uniunea Sovietică în 1940, în baza protocolului adițional secret la Pactul Ribbentrop-Molotov. România, ca aliat al Germaniei naziste, a recucerit teritoriul cu forța armelor în 1941, pentru a-l pierde din nou in 1944.

La 1 august 1949 în Briceni rămăseseră doar 4.949 de locuitori, inclusiv 186 moldoveni, 568 ruși, 3.205 ucraineni și 913 reprezentanți ai altor naționalități. Bricenii mult timp au continuat să rămână un târguleț prăfuit și murdar, cu căsuțe mici, deși de tip orășenesc în centru și cu multe case țărănești la periferie, din care cauză mult timp a fost separat în Bricenii-târg și Bricenii-sat.

Adevăratele transformări sociale încep aici odată cu atribuirea orășelului în decembrie 1964 a statutului de centru raional. Încep să se construiască clădiri și instituții de menire economică și social-culturală.

În prezent populația majoritară a orașului Briceni o constituie ucrainenii și moldovenii iar limbile vorbite de acestea sunt rusa, româna și ucraineana.

Scut tăiat și de două ori despicat, aur și roșu alternându-se; în 1, 3 și 5 câte un fir de trandafir roșu, cu tulpina și frunzele verzi, în pal; în 2, 4 și 6 câte un brici de argint, întredeschis, în pal. Scutul timbrat de o coroană murală de aur cu trei turnuri.

Drapelul orașului Briceni reprezintă o pânză dreptunghiulară (2:3), tripartită în fascie și despicată, galben și roșu alternându-se.

Imnul orașului Briceni a fost aprobat de sfatul orășenesc la 9 aprilie 2003 în urma unui concurs la care au participat mai mulți poeți și compozitori din Moldova. Învingători au fost Ludmila Sobețchi și Constantin Rusnac.

Pământ al Gloriei Briceni

Refren

2

3

Refren

Populația orașului conform datelor statistice oficiale constituie 9.600 locuitori, însă conform calculelor autorităților publice locale ea este de circa 11.000 locuitori. Orașul are o structură multinațională a populației. Briceni - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Structura etnică a populației în 2004

     Ucraineni (48,7%)

     Români (38,9%)

     Ruși (8,4%)

     Romi (2,1%)

     Alte etnii (1,9%)

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004^[10]:

Limba vorbită de obicei în Briceni în 2014^[11]:

Componența Consiliului local Briceni (17 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,^[12] este următoarea:

Economia locală este formată din circa 100 agenți economici dintre care 10 sunt întreprinderi mari industriale, care cu părere de rău în prezent staționează. Cea mai remarcabilă este Fabrica de zahăr din Briceni care era cea mai mare din Republică, de asemeni mai funcționau fabrica de pâine, de vin și uzina secretă pe atunci de fabricare a microcomponentelor „Luci”. Toate aceste întreprinderi au fost staționate după 1990.

În oraș activează 14 întreprinderi de prestare a serviciilor către populație și două întreprinderi de construcție și transport. Una dintre cele mai prospere întreprinderi din Briceni este „Floare-Morari”, care se ocupă cu creșterea și comercializarea florilor. Întreprinderea are 5 sere, este în continuă dezvoltare și produce un vast sortiment de flori pe tot parcursul anului.

În oraș funcționează o întreprindere municipală care acordă servicii comunale de salubrizare, aprovizionare cu apă și canalizare. În prezent circa 70% din populația orașului este conectată la conducta de gaze, asigurarea cu căldură în oraș este realizată în mod autonom, dar în oraș există două cazangerii, care ar putea acoperi în mod centralizat necesitățile orașului în energie termică. Lungimea totală a drumurilor în oraș constituie 46 km, dintre care 33 de km. cu acoperire rigidă.

De asemenea orașul dispune de un hotel "Vesta" cu 25 locuri de cazare, două piețe, 4 filiale ale băncilor și o filială a unei companii de asigurare.

În oraș sunt 11 instituții de învățământ, inclusiv 3 licee cu predare în limbile (română, rusă și ucraineană), școală sportivă, școală muzicală, 2 școli auto (filiale Lipcani și Chișinău), 3 grădinițe de copii, etc. În oraș activează un colegiu privat. În toate instituțiile de învățământ își fac studiile 2.300 elevi și lucrează 156 profesori. În oraș funcționează biblioteca raională "Bacău", cu secții de literatură română, rusă și ucraineană. Biblioteca e amenajată cu săli de lectură. Orașul dispune de un stadion orășenesc și 4 săli de sport.

În oraș este un spital cu o capacitate de 170 de paturi și 138 angajați ca personal medical. De asemeni, orașul Briceni dispune de propria sa televiziune raională „Canal-X”.

Un aport deosebit în dezvoltarea culturii orașului o aduce școala de arte, elevii căreia au participat la diverse concursuri internaționale din China, Finlanda, Turcia, Polonia, etc. În ultimii ani copii din școala de arte au fost decorați cu 5 medalii internaționale în diferite țări.

Pe lângă școală activează colectivul de dans modern „Capricio” care a participat la diverse manifestări pe plan național.

• Samson Fleksor (1838–1907), avocat și publicist țarist
• Morris Gisnet (1880–1960), scriitor, dramaturg și avocat american
• Jacob R. Schwartz (1889–1978), om de știință și stomatolog american
• Albert Weinstein (1892–1970), economist, statistician și bibliograf sovietic
• Grigori Rakitov (1894–1937), revoluționar rus, participant la Războiul Civil Rus și politician sovietic
• Tania Fuks (1896–1950), jurnalist, scriitor, personalitate publică din România, Polonia și Argentina
• Iosef Trahtenberg (1912–1941), poet și dramaturg evreu basarabean
• Paul Mihnea (1921–1994), poet și traducător sovietic moldovean
• Israel Berstein (1926–1991), matematician român, ulterior american
• Veaceslav Leontie Perju (n. 1953), profesor universitar și om de știință sovietic și moldovean
• Vladislav Lungu (n. 1977), fotbalist moldovean
• Anastasia Markovici (n. 1979), pictoriță ucraineană

• Iakov Silber (1888–d. 1941), jurnalist sovietic
• Iosl Lerner (1903–1994), poet, dramaturg și profesor israelian
• Josif Landa (1912–2000), poet, romancier, critic și jurnalist brazilian
• Boris Roisen (1913–1986), critic și profesor literar sovietic
• Nicolae Simatoc (1920–1979), primul fotbalist român la FC Barcelona
• Grigore Vieru (1935–2009), poet

În anul 1998 localitatea Briceni s-a înfrățit cu orașul Rădăuți din România.

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Briceni

• Ioniță Veaceslav; Munteanu, Igor; Beregoi, Irina, Ghidul orașelor din Republica Moldova Chișinău, TISH (F.E.-P. Tipografia Centrală), 2004. 248 pagini. ISBN 9975-947-39-5

v • d • m Orașe în Republica Moldova Localitățile sunt ordonate după numărul de locuitori 600.000+ Chișinău (capitală) 100.000+ Tiraspol · Bălți 50.000+ Tighina 20.000+ Rîbnița · Cahul · Ungheni · Soroca · Orhei · Comrat · Dubăsari · Ceadîr-Lunga · Strășeni 10.000+ Căușeni · Drochia · Edineț · Vulcănești · Durlești · Hîncești · Ialoveni · Fălești · Călărași · Codru · Taraclia · Florești · Cimișlia · Sîngerei · Slobozia · Nisporeni · Grigoriopol · Dnestrovsc · Basarabeasca · Rîșcani · Glodeni · Camenca · Rezina · Leova 5.000+ Cricova · Stăuceni · Dondușeni · Ocnița · Briceni · Otaci · Anenii Noi · Ștefan Vodă · Cupcini · Sîngera · Criuleni · Telenești · Șoldănești · Tvardița · Lipcani >5.000 Vadul lui Vodă · Iargara · Căinari · Cantemir · Vatra · Biruința · Cornești · Costești · Mărculești · Crasnoe · Tiraspolul Nou · Ghindești · Frunză · Bucovăț · Maiac