Cabaret

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Cabaretul este o formă aparte de divertisment ce cuprinde cântec, dans, muzică orchestrală și forme teatrale precum comedia, fiind clar distinct față de alte forme ale spectacolului de varietăți în mare parte prin locul desfășurării, un restaurant sau club de noapte, cu o scenă pentru spectacol și cu mese la care audiența stă pentru a viziona performanța prezentată de maestrul ceremoniilor.

Născut la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Franța, cabaretul s-a diferențiat imediat față de formele de spectacole de varietăți de tipul vodevilului, orientat spre burlesc și de cafe-chantant, gen orientat mai mult spre divertisment și nu spre experimentarea cu noi forme artistice și de divertisment.

Cabaretul este, de asemenea, locul în care s-au născut și au înflorit curente artistice puternice ale secolului al XX-lea, așa cum sunt dadaismului, cubismul, și apoi suprarealismul, care vor influența semnificativ întreaga artă ce va urma să vină.

Primul cabaret a fost fondat în 1881 în Montmartre, Paris, fiind numit „cabaret artistique” a lui Rodolphe Salís. La scurt timp, a fost redenumit Le Chat Noir (Pisica Neagră).

Printre spectatori a acestui prim cabaret se regăsesc, de asemenea, personalități foarte importante ale vremii, din varii domenii, cum ar fi Alphonse Allais, Jean Richepin, Aristide Bruant, pictori și artiști, dar și oameni din toate straturile sociale.

Alte cabarete din acea perioadă ce pot fi menționate sunt Cabaret des Quat'z'Arts, La Lune Ruse și Les Pantins. Alte cabarete pariziene celebre ale timpului sunt Folies Bergere și Moulin Rouge, construit în 1889 în cartierul Pigalle, celebru pentru moară sa de vânt de culoare roșie de pe acoperiș.

În 1900 a fost fondat de către Ernst von Wolzogen primul cabaret german, care la acea vreme a fost numit Buntes Theater (teatru coloarat). Dar adevaratul cabaret german a înflorit între anii douăzeci și treizeci ai secolului 20, care a adus succesul artiștilor precum Werner Finck la Kathakombe și Karl Valentin la Wien-München.

• Nagy Endre: A kabaré regénye. Nyugat, Budapest, 1935. 221 oldal. (Limba maghiară)
• Satie the Bohemian: From Cabaret to Concert Hall. By Steven Moore Whiting. Oxford & New York: Oxford University Press, 1999. 596 p., ill. ISBN 0-19-816458-0. (Limba engleză)
• Flavio Oreglio e Giangilberto Monti,La vera storia del cabaret: Dall'uomo delle taverne alla bit generation, Garzanti, 2012, ISBN 8811601177. (Limba italiană)
• Wojciech Kałużyński. Kino, teatr, kabaret w przedwojennej Polsce. Artyści, miejsca, skandale. Dom Wydawniczy PWN, Warszawa 2013. 416 s. ISBN 978-83-7705-335-5. (Limba poloneză)
• Тихвинская Л. И. Повседневная жизнь театра богемы серебряного века: Кабаре и театр миниатюр в России: 1908 — 1917. — М.: Молодая гвардия, 2005.— 527 с. — ISBN 5-235-02778-7. (Limba rusă)
• Alfred Fierro, Histoire et Dictionnaire de Paris, Robert Laffont, 1996, ISBN 2-221-07862-4. (Limba franceză)

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de cabaret

• "The Cabaret", 1921 painting by Alexander Deyneka Arhivat în 24 iunie 2010, la Wayback Machine.
• "The last remaining true cabaret club in America Arhivat în 11 august 2015, la Wayback Machine.