Cimitirul Central din Chișinău
Cimitirul Central din Chișinău | |
Modifică date / text |
Cimitirul Central din Chișinău, numit impropriu Cimitirul Armenesc, este unul dintre cele mai cunoscute cimitire din Republica Moldova. Fondat în 1811, el este locul de odihnă a multor personalități marcante din istoria și cultura Moldovei. Cimitirul este amplasat în sectorul Centru al municipiului Chișinău, în „triunghiul” străzilor Alexei Mateevici, Vasile Alecsandri și Pantelimon Halippa. Intrarea centrală în cimitir este din strada Al. Mateevici, 11, iar la poarta lui începe strada Armenească, de la care și se trage denumirea colocvială a cimitirului[necesită citare]. Cimitirul mai are alte două intrări: unul din spatele cinematografului „Gaudeamus” din scuarul Pan Halippa și alta dinspre Memorialul „Maica Îndurerată” din Piața Pan Halippa.
Deși este cel mai vechi cimitir din Chișinău, el nu se regăsește printre alte cimitire cu statut protejat, incluse în „Registrul Monumentelor din Republica Moldova”.[1]
Din anul 2010, conform art. 1.6-1.8 ale „Regulamentului de funcționare a cimitirelor din municipiul Chișinău”, la Cimitirul Central se oferă locuri pentru înhumare doar persoanelor care au obținut distincții de stat.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Cimitirul Central din Chișinău a fost fondat în anul 1811. Peste 7 ani, pe teritoriul său a fost ridicată Biserica Tuturor Sfinților. În perioada țaristă cimitirul era strict ortodox, iar în perioada sovietică era comun.
Cimitirul are o suprafață de circa 10 ha. Cel mai vechi mormânt păstrat datează din anul 1825. La proiectarea cimitirului a participat și Alexandru Bernardazzi.
În perioada sovietică cimitirul a fost redus în dimensiuni – în 1958, pe locul unor foste morminte fiind deschis cinematograful «40 лет ВЛКСМ» (40 de ani ai VLKSM; în prezent numit «Gaudeamus»). Timp de peste 30 de ani cimitirul a fost închis, aici nemaiavând loc înmormântări.
Conform art. 1.6-1.8 ale „Regulamentului de funcționare a cimitirelor din municipiul Chișinău”, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău, numărul 4/11 din data de 15.04.2010, „Loturile de pământ destinate înhumărilor la cimitirul Central se distribuie persoanelor decorate cu distincții în muncă și luptă (Ordinul Republicii, Ordinul "Ștefan cel Mare") sau cu distincții de stat ale fostei URSS similare acestora. În locurile speciale din cimitirul Central în limita disponibilității, la propunerea unor instituții publice, primarul general aprobă distribuirea sau concesionarea de loturi pentru înhumarea unor personalități marcante ale Republicii Moldova. Beneficiază de dreptul rezervării loturilor la cimitirul Central și rudele de gradul I a persoanelor decedate și înmormîntate aici, în baza actelor de confirmare a gradului de rudenie. După caz se permite înhumarea rudelor în aceleași morminte.”[2][3]
Personalități marcante înmormântate
[modificare | modificare sursă]- Alexie Mateevici — preot, poet autorul poeziei „Limba noastră”, astăzi Imnul Republicii Moldova
- Ion Aldea-Teodorovici — compozitor și cântăreț din Republica Moldova
- Doina Aldea-Teodorovici — cântăreață din Republica Moldova, soția lui Ion Aldea-Teodorovici
- Grigore Vieru — poet din Republica Moldova
- Nicolae Sulac — cântăreț din Republica Moldova
- Mihai Dolgan (1942—2008) — compozitor și cântăreț moldovean
- Mihail Berezovschi — compozitor basarabean
- Ion Vatamanu – poet, publicist și om politic din Republica Moldova
- Gheorghe Ghimpu – poet și om politic din Republica Moldova
- Simion Ghimpu - poet, scriitor
- Mihail Iaroșenco, profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova
- Maria Bieșu – cântăreață de operă din Republica Moldova, primadona operei naționale
- Timofei Moșneaga — Medic al Poporului din URSS; ministru al Sănătății al Republicii Moldova (1994—1997)
- Leonida Lari – poetă, publicistă, scriitoare și activistă politică din Republica Moldova
- Mihai Volontir – actor și cântăreț din Republica Moldova[4]
- Anatol Dumitraș – cântăreț din Republica Moldova[5]
- Carol Schmidt — primar al Chișinăului între anii 1877-1903
- Alexandru Plămădeală — sculptor român basareabean
- Liviu Deleanu - poet
- Serghei Lunchevici — dirijor și compozitor moldovean
- Angela Păduraru (1938—1995) — cântăreață moldoveană
- Toma Ciorbă — medic moldovean
- Grigore Grigoriu cu soția (Ecaterina - regizor) și un fiu (Traian - actor), actor moldovean, cunoscut departe de hotarele țării pentru rolurile sale, mai ales în filmele lui Emil Loteanu
- Constantin Tănase – jurnalist, publicist, scriitor și lider de opinie din Republica Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova
- Efim Tarlapan – scriitor, poet umorist și satiric din Republica Moldova. Epigramist. Autor de literatură satirică și cărți pentru copii.
- Anton Crihan — activist politic basarabean
- Sergiu Niță — activist politic român basarabean, Ministru pentru Basarabia (1920—1921, 1926—1927)
- Vasile Pascaru – regizor moldovean[6]
- Iosif Balțan — poet moldovean
- Iachim Grosul — istoric sovietic, academician și primul președinte (1961—1976) al Academiei de Științe a Moldovei
- Aleksandr Gavronski — regizor sovietic
- Timofei Gurtovoi - dirijor, Artist al Poporului URSS
- Lazăr Dubinovschi — sculptor-portretist moldovean
- Ivan Zaikin — aviator și artist de circ sovietic
- Membri ai familiei Krupensky
- Serghei Kuljinski — agronom sovietic ucrainean, doctor în științe, profesor
- Vladimir Herța — jurist, activist politic
- Aleksei Karađorđević — prinț sârb
- Principesa Dadiani
- Vladimir Curbet, coregraf, conducătorul Ansamblului "Joc"
- Ion Ungureanu, distins om de cultură, fost ministru al Culturii și cultelor al Republicii Moldova
- Dumitru Fusu, actor și regizor
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ CIMITIRUL CENTRAL DIN str. ARMENEASCA, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din Republica Moldova
- ^ GALERIE FOTO de Ramin Mazur: Paradoxurile Cimitirului Central
- ^ Sărbătoarea de dincolo de moarte. Cimitirul VIP al Moldovei se pregătește pentru Paștele Blajinilor
- ^ S-a stins din viață actorul Mihai Volontir, moldpres.md
- ^ „ADIO, Anatol Dumitraș! Maestrul a fost înmormântat cu ropote de aplauze”. publika.md. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Și în cimitirul de pe strada Armenească din Capitală a fost astăzi forfotă mare”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- „Армянское кладбище: история продолжается” (în rusă). Сайт locals.md. Accesat în .
- „Фотографии надгробий Центрального (Армянского) кладбища” (în rusă). Сайт oldchisinau.com - Мой город Кишинёв. Accesat în .
- Cimitirul Central (Armenesc) pe Wikimapia
|