Constantin C. Arion

Membru de onoare al Academiei Române
Constantin C. Arion
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, Țara Românească Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
diplomat
avocat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Deputat al României Modificați la Wikidata
Senator al României Modificați la Wikidata
Ministru al Afacerilor Externe Modificați la Wikidata

PremiiOrdinul național „Steaua României”
Partid politicPNL  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din Paris
Institut d'études politiques de Paris

Constantin C. Arion (n. 18 iunie 1855, București – d. 27 iunie 1923, București) a fost un politician și ministru de externe român, membru de onoare (din 1912) al Academiei Române.[1] Constantin C. Arion a fost ministru al cultelor și al instrucțiunii publice în perioada 7.7.1900 - 13.2.1901, în guvernul Petre P. Carp.[2] Acesta era descendent al unei familii boierești, menționate în surse începând cu secolul XVIII. Soția sa se numea Maria și era născută Tătăranu. Au avut un fiu pe Dinu Arion, viitorul istoric.

Arion și soția sa, c.1890
Casa lui Arion: Strada Georges Clemenceau nr. 9 din București

El a făcut generala și liceul în București (Liceul Matei Basarab), iar studiile superioare la Facultatea de Drept din Paris finalizată prin doctorat în anul 1878. Până în anul 1907 face parte din partidul liberal, dar din cauza neînțelegerilor cu Ion C. Brătianu, devine membru al partidul conservator. Între anii 1883-1886 este profesor suplinitor la catedra de drept comercial a Facultății de Drept din București. Mai târziu când va ocupa postul ca titular, va dovedi în pachetele sale o influență italiană și franceză. În urma unor discuții contradictorii în Adunarea Deputaților, anul 1915, istoricul Nicolae Iorga îl descrie astfel „Istoricul are datoria de a verifica lucrurile, pe baza unei logici care nu există în acțiunile dumneavoastră, și atunci, da sunteți în stare de a mă încurca cu astfel de declarațiuni ale unui om, care în septembrie este de o opinie și în primăvară de altă opinie și puteți să încurcați nu numai pe un istoric ca mine; dar pe toți istoricii din lume cari nu vă cunosc așa de bine.”Constantin C. Arion, moare la data de 27 iunie 1923 la București. Corpul lui a fost depus la biserica Albă și apoi a fost înmormântat la cimitirul Bellu. Alexandru Constantinescu, ministrul agriculturii a adus condoleanțele guvernului. Bătrânul Alexandru Marghiloman, deși bolnav a venit la biserica unde a fost depus Arion. Ministerul instrucțiunii și-a suspendat orice activitate în ziua înmormântării fostului ministru.[3]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Constantin C. Arion
  1. ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – A, Academia Română
  2. ^ Ministerul Culturii; Foștii miniștri ai culturii (arhivat din original); cultura.ro; accesat la 8 februarie 2014
  3. ^ Pațaliu, Marian Cosmin; Constantin C. Arion; Revista Logos și Agape, 12 septembrie, 2018; accesat în 26.07.2020