Direcția Națională Anticorupție

Direcția Națională Anticorupție (DNA)
Stema
Prezentare generală
Fondată	2002
Competență	România
Sediu	Str. Știrbei Vodă nr. 79-81, cod 010106, București, România
Buget anual	22 mil. Euro
Agenția părinte	Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Șefii agenției
Procuror șef direcție, Marius-Ionuț Voineag Procuror șef adjunct direcție, Tatiana Toader
Prezență online
http://www.pna.ro/
Modifică date / text

Parte a seriei despre

Corupție

Metode

Mită • Furt • Fraudă • Deturnare de fonduri • Spălare de bani • Șantaj • Fraudă electorală • Nepotism • Favoritism • Clientelism • Trafic de influență • Conflict de interese • Abuz în serviciu • Evaziune fiscală • Paradis fiscal

Combatere

• Libertatea presei • Libertate de exprimare • Consolidarea statului de drept • Independență judiciară • Protejarea avertizorilor de integritate • Principiul subsidiarității • Reducerea birocrației • Transparență politică • Comerț electronic • E-guvernare • Privatizare • Societate civilă

Corupția din diferite țări

• România • Republica Moldova

Instituții anticorupție în România

• Direcția Națională Anticorupție • Direcția Generală Anticorupție • Agenția Națională de Integritate • DIICOT

Vezi și

• Corupție politică • Corupția în Armata Română • Scandaluri publice în România • Indicele de percepție a corupției • Transparency International

editează

România

Autoritatea legislativă în România:

Parlament format din: Camera Deputaților Senat

Autoritatea executivă în România:

Președintele

Guvernul

Autoritatea judecătorească în România:

Înalta Curte de Casație și Justiție Curțile de apel Tribunalele Judecătoriile Consiliul Superior al Magistraturii Ministerul Public Sursa: Constituția României

Direcția Națională Anticorupție (DNA) este un parchet specializat în combaterea corupției, la nivel mediu și înalt, o organizație juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Instituția se ocupă cu combaterea și prevenirea infracțiunilor de corupție care au cauzat daune mai mari de 200.000 de euro sau dacă obiectul infracțiunii îl reprezintă bunuri sau sume de bani în valoare de peste 10,000 euro.

A fost înființată în anul 2002 prin Ordonanța de Urgență nr. 43/2002 a Guvernului României.^[1] La înființare parchetul a fost numit Parchetul Național Anticorupție, iar între octombrie 2005 - martie 2006 a fost denumit Direcția Națională Anticorupție, ambele organizații funcționând ca o organizație autonomă pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Modelul de organizare a DNA a fost inspirat după structuri similare din Spania, Norvegia și Belgia. ^[2]

Începând cu anul 2013, DNA a investigat sute de cazuri în sfera politică.^[3][4][5] Potrivit unui raport al Uniunii Europene, Departamentul Național Anticorupție românesc este în primele cinci instituții anticorupție din UE^[6][7], ce "a obținut rezultate impresionante în soluționarea cazurilor de corupție la nivel înalt și mediu".^[8] Conform unui sondaj INSCOP, încrederea românilor în DNA este foarte ridicată (59.8%), în comparație cu alte instituții precum Parlamentul (12.6%) sau Guvernul (22.6%).^[9]

Prin cadrul legislativ creat de legea care înființa acestă organizație, Parchetului i s-a oferit jurisdicție(autoritate) în vederea combaterii corupției la nivel înalt și mediu. DNA este o entitate independentă în raport cu branșele(ramurele) judiciare, cu parchetele de pe lângă acestea, precum și în relațiile cu celelalte autorități publice.

Infracțiunile care intră în jurisdicția(sub autoritatea) Parchetului sunt cele care au ca obiect al infracțiunii bunuri sau sume care sunt echivalentul a peste 10.000 de euro, în acest caz putând fi cercetate persoane indiferent de calitatea acestora. Parchetul poate cerceta și infracțiunile conectate actelor de corupție dacă aceste infracțiuni au cauzat o dauna mai mare de 200.000 de euro sau dacă aceste tipuri de activități au compromis grav bunul mers al autorităților publice, instituțiilor publice. DNA are jurisdicție exclusivă și nelimitată în combaterea corupției la nivel înalt, inclusiv în urmărirea membrilor Parlamentului.

Prin modificările legislative ulterioare jurisdicția(autoritatea) Parchetului a fost redusă în ceea ce privește corupția mică, fiind eliminată jurisdicția în ceea ce privește primarii orașelor și comunelor, agenți de poliție și notari. Direcția Națională Anticorupție este condusă de către un Procuror șef (asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), doi procurori șefi adjuncți (asimilați adjunctului procurorului general) și 4 procurori șefi de secție. Aceștia sunt propuși de către Ministrul Justiției, fiind apuntați (puși in funcție) de către Președintele României și sunt avizați de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 3 ani, existând posibilitatea de a fi reapuntați (puși in funcție din nou) o singură dată.^[10][11]

Acte de corupție comise de cei care sunt incluși în aceste ultime categorii revin procurorilor de la celelalte parchete de pe lângă instanțe.

Orice tip de act de corupție este investigat de DNA, dacă cel care comite acest tip de infracțiune se încadrează în una din aceste categorii:

• Demnitari publici: deputați, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora, consilieri ai miniștrilor, consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale, consilierii de stat ai Primului-ministru, președinții și vicepreședinții Consiliilor Județene, primarul general și viceprimarii municipiului București, primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București, primarii și viceprimarii municipiilor, consilierii județeni, prefecții și subprefecții;

• Juriști: judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale, ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii, președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia, Avocatul Poporului și adjuncții săi;

• membrii și controlorii financiari ai Curții de Conturi și ai camerelor județene de conturi, guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorul Băncii Naționale a României, președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței, comisarii Garzii Financiare, personalul vamal, persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au interes în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare, persoanele prevăzute la art. 81 din Legea nr. 78/2000 cu modificările și completările ulterioare, lichidatorii judiciari, executorii Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS);

• Militari și polițiști: ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție;

• conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora, avocați etc.

DNA are autoritatea de a ancheta și infracțiunile îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, ^[12] indiferent de valoarea pagubei, precum și infracțiunile de macrocriminalitate economico-financiară, dacă acestea au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 de euro, în cazurile de:^[13] fraudă, formele abuzului în serviciu, anumite infracțiuni prevăzute în Codul Vamal, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Direcția Națională Anticorupție este condusă de către un Procuror șef (asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), doi procurori șefi adjuncți (asimilați adjunctului procurorului general) și 4 procurori șefi de secție. Aceștia sunt propuși de către Ministrul Justiției, fiind apuntați (puși in funcție) de către Președintele României și sunt avizați de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de 3 ani, existând posibilitatea de a fi reapuntați (puși in funcție din nou) o singură dată.^[10][11] După expirarea mandatului, în cazul în care nu există alte propuneri, delegarea procurorilor în aceleași funcții pe care le-au îndeplinit este o practică obișnuită.^[14]

Conform legislației care permite funcționarea acestei organizații în conceperea dosarelor de corupție și în alte activități specifice activității de urmărire penală, procurorii direcției sunt sprijiniți atât de ofițeri și agenți de poliție judiciară, cât și de alți specialiști calificați în domeniile: economice, financiare, bancare, vamale, informatice etc. Acești specialiști activează în cadrul unor echipe operative conduse, supravegheate și controlate de procurorul responsabil de caz.

Din punct de vedere al resurselor financiare necesare desfășurării activităților, DNA are, prin lege, independență financiară, fondurile fiind asigurate de la bugetul de stat și sunt distribuite prin intermediul unui buget distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorul șef al direcției este ordonator secundar de credite.

Direcția Națională Anticorupție poate fi sesizată atât de cetățeni și persoane juridice cât și de alte autorități publice. De asemenea, DNA se poate sesiza din oficiu, ca urmare a informațiilor obținute de procurori în activitatea curentă sau ca urmare a materialelor publicate în mass-media.^[15]

Sesizările din partea cetățenilor și a persoanelor juridice pot fi de trei tipuri: ^[15]

• Plângerea - situația în care o persoană contactează DNA cu privire la o vătămare care i s-a cauzat printr-o infracțiune de competența acestei direcții
• Denunțul - situația în care o persoană, care deține informații despre săvârșirea unor infracțiuni de corupție, le comunică DNA
• Autodenunțul - situația în care o persoană, care a săvârșit o infracțiune de corupție și dorește să beneficieze de circumstanțe de atenuare sau de exonerare a răspunderii penale, anunță autoritățile judiciare despre comiterea infracțiunii, înainte ca acestea din urmă să fi aflat din alte surse.

Următoarele autoritați pot de asemenea sesiza DNA: ^[15]

• Autoritățile cu atribuții de control, cum ar fi Garda Financiară, Agenția Națională de Administrare Fiscală sau Departamentul de Lupta Anti-fraudă
• Organele de poliție
• Alte parchete
• Alte servicii specializate în culegerea de informații

În ianuarie 2009, procurorii DNA l-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Alexandru Kiss, procuror șef al secției de urmărire penală în cadrul Parchetului Tribunalului Covasna, acuzat de luare de mită și favorizarea infractorului.^[16] Acesta a pretins unui denunțător suma de 4.000 lei pentru ca în schimb să-i restituie câteva obiecte reprezentând probe materiale într-un dosar, în care denunțătorul fusese trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni, între care și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.^[16]

Structura condusă de Laura Codruța Kövesi în perioada mai 2013 - mai 2014 a pornit 4183 de dosare pe numele persoanelor cu funcții înalte în stat, în decurs de un an fiind condamnați 4 miniștri, un fost europarlamentar, patru deputați, un senator, 11 primari, 5 judecători și 3 procurori.^[6][7]

Raportul de activitate pe anul 2016, perioadă în care DNA a fost condusă de Laura Codruța Kövesi, a inclus următoarele aspecte. Cauzele trimise în judecată au crescut cu 13% față de anul 2015; 426 persoane ocupau funcții de conducere, control sau demnități publice la momentul trimiterii în judecată sau la data faptei; măsurile asiguratorii au crescut cu 72% față de 2015 în sumă totală de 667 milioane euro; 879 inculpați au fost condamnați definitiv și 226.8 milioane euro obținuți pentru confiscare și recuperare de produse infracționale având rechizitoriile emise de procurorii DNA; 1% dosare restituite și 10,5% soluții de achitare.^[17]

DNA este format dintr-o structură centrală situată în București, mai multe servicii teritoriale aflate în localități unde se află sedii ale curților de apel și un birou teritorial. ^[18][19]

• Structura centrală: Secția de combatere a corupției, Secția de combaterea a infracțiunilor conectate de corupție, Secția de combaterea actelor de corupție comise de militari, Secția judiciară penală;
• Servicii teritoriale în: Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara;
• Birou teritorial în: Baia Mare.

În aprilie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că procurorii anticorupție nu au încălcat dreptul la viață privată atunci când au interceptat un medic militar care solicita șpagă. CEDO a reținut că interceptarea audio-video realizată de procurori nu a încălcat articolul 8 din Convenția Drepturilor Omului care legiferează Dreptul la respectarea vieții private și de familie.^[20]

DNA este condusă de un procuror șef și doi procurori șefi adjuncți. Principalele atribuții ale procurorului șef DNA sunt^[21]:

• Verificarea repartizării cauzelor procurorilor, care trebuie să țină cont de: specializarea procurorului, volumul de activitate al procurorului, complexitatea și operativitatea soluționării cauzelor, evitarea conflictelor de interese sau a incompatibilităților în exercitarea funcțiilor
• Înființarea și desființarea secțiilor DNA, cu avizul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), precum și a serviciilor, birourilor și a altor compartimente de activitate ale DNA
• Numirea și revocarea procurorilor DNA, cu avizul CSM
• Propune CSM numirea sau revocarea procurorilor în funcții de conducere în cadrul DNA
• Numește și revocă ofițerii de poliție judiciară ai DNA detașați prin ordin al ministrului internelor și reformei administrative
• Numește, cu avizul ministerelor de resort, specialiști cu înaltă calificare în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii
• Încadrează personalul auxiliar de specialitate și personalul economic și administrativ din cadrul DNA
• Repartizează procurorii și celelalte categorii de personal din cadrul DNA pe secții, servicii, birouri și alte compartimente de activitate
• Prezintă CSM și ministului justiției raportul anual privind activitatea DNA

Procurorii șefi ai DNA:

• 2002 - 2005 -- Ioan Amarie
• august 2005 - mai 2013 -- Daniel Morar
• în 2012, când Daniel Morar a preluat conducerea interimară a parchetului general, Laura Oprean a devenit procuror șef interimar al DNA.^[22][23]
• mai 2013 - iulie 2018 -- Laura Codruța Kövesi
• iulie 2018 - ianuarie 2019 -- Anca Jurma (interimar)
• ianuarie 2019 - februarie 2020 -- Călin Nistor (interimar)
• februarie 2020 - martie 2023 -- Crin-Nicu Bologa^[24]
• martie 2023 - prezent -- Marius Ionuț Voineag^[25]

DNA a fost criticat pentru utilizarea măsurii de arest preventiv ca pârghie împotriva suspecților, în unele cazuri, până la 180 de zile.^[26] Au existat de asemenea cazuri de arest preventiv indelungat, dar in urma procesului respectivele persoane au fost achitate definitiv (de exemplu, Dan Radu Rușanu).

• Corupția în România
• Direcția Generală Anticorupție
• Centrul Național Anticorupție din R. Moldova

• Presedintele Iliescu ia sub aripa sa Parchetul National Anticoruptie, 16 noiembrie 2002, Adevărul

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Direcția Națională Anticorupție

• Site oficial
• Pagină Facebook

v • d • m Constrângerea legală în România Poliția Română • Jandarmeria Română • Poliția de Frontieră Română Direcția Generală Anticorupție • Direcția Națională Anticorupție • Agenția Națională de Administrare Fiscală