Grafem

Grafemul este cea mai mică unitate semantică distinctivă a unei limbi scrise, analogă fonemului în limba vorbită. În scrierea alfabetică corespunde literei.

Un grafem poate avea sau nu înțeles în sine. Grafemele includ litere, logotipuri, ideograme, cifre, semne de punctuație și așa mai departe.

Cuvântul grafem vine de la cuvântul grecesc γράφω gráphō („a scrie”) și sufixul -em. Studiul grafemelor se numește grafemică.

Grafemele sunt deseori scrise în paranteze ascuțite, de exemplu ⟨a⟩, ⟨B⟩ și așa mai departe.[1] Prin analogie, fonemele se scriu între bare oblice (de exemplu, /a/, /b/), iar parantezele pătrate sunt folosite pentru transcrierile fonetice ([a], [b]).

Tipuri de grafeme

[modificare | modificare sursă]

Principalele tipuri de grafeme sunt logogramele, care reprezintă morfeme (de exemplu, caractere chinezești, semnul &, care înseamnă „și” sau „cu”; de asemenea cifre arabe; semnele silabice care reprezintă silabe (de exemplu, în kana ale limbii japoneze); litere alfabetice, care în mare corespund fonemelor.

  1. ^ The Cambridge Encyclopedia of Language, second edition, Cambridge University Press, 1997, p. 196
  • Gheorghe Constantin-Dobridor, „Mic dicționar de terminologie lingvistică”, Ed. Albatros, București, 1980, p. 221
  • en Julie D. Allen: The Unicode Standard, version 6.0. The Unicode Consortium, Mountain View 2011, ISBN 9781936213016 (Online-Version).
  • en Peter T. Daniels, William Bright: The World’s Writing Systems. Oxford University Press, Oxford 1995, ISBN 0195079930, Glossary.
  • de Christa Dürscheid: Einführung in die Schriftlinguistik (= Studienbücher zur Linguistik. 8). 2. Auflage. Verlag für Sozialwissenschaft, Wiesbaden 2004, ISBN 3-531-33680-0.
  • de Peter Eisenberg: Grundriss der deutschen Grammatik. 3., durchgesehene Auflage. Band 1: Das Wort, J.B. Metzler, Stuttgart 2006, ISBN 978-3-476-02160-1, 8 „Die Wortschreibung“, S. 301–357.
  • de Peter Gallmann: Graphische Elemente der geschriebenen Sprache. Grundlagen für eine Reform der Orthographie (= Reihe germanistische Linguistik. 60). Niemeyer, Tübingen 1985, ISBN 3-484-31060-X, 2.2 „Zum Begriff des Graphems“.
  • de Hartmut Günther, Otto Ludwig (Hrsg.): Schrift und Schriftlichkeit. Writing and Its Use. Ein interdisziplinäres Handbuch internationaler Forschung (= Handbücher zur Sprach- und Kommunikationswissenschaft. 10, 1. Halbband). Mouton de Gruyter, Berlin / New York 1994 (diverse relevante Artikel).
  • de Manfred Kohrt: Problemgeschichte des Graphembegriffs und des frühen Phonembegriffs (= Reihe germanistische Linguistik. 61). Niemeyer, Tübingen 1985, ISBN 3-484-31061-8, 5–6.