Guvernul Republicii Moldova
| Guvernul Republicii Moldova | |
 .jpg) Casa Guvernului | |
| Prezentare generală | |
|---|---|
| Înființat | 27 august 1991 |
| Stat | Republica Moldova |
| Lider | Prim-ministru |
| Desemnat de | Parlamentul Republicii Moldova |
| Ministere | 14 |
| Responsabil în fața | Parlamentului Republicii Moldova |
| Sediu | Casa Guvernului, Chișinău |
| Site web | https://gov.md/ro |
Modifică text  | |
Guvernul Republicii Moldova asigură, conform Constituției, realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice. Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la bază un program de guvernare acceptat de Parlamentul Republicii Moldova. Acesta este alcătuit dintr-un lider numit prim-ministru, viceprim-miniștri, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică.[1][2]
Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului, exercită conducerea generală a administrației publice și este responsabil în fața Parlamentului.
Descriere scurtă
[modificare | modificare sursă] |
| Acest articol face parte din seria: politica Republicii Moldova |
| Constituția |
| Diviziuni |
| Alegeri |
Guvernul este alcătuit din Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniștri, miniștri și alți membri stabiliți prin lege organică[3]. Membri ai Guvernului pot fi numai persoanele care dețin cetățenia Republicii Moldova și au domiciliul în Republica Moldova.
Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul pentru funcția de prim-ministru, în termen de 15 zile de la desemnare, cere votul de încredere al parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a Guvernului. Președintele Republicii Moldova, în baza votului de încredere acordat de parlament, numește guvernul. În termen de trei zile de la data numirii guvernului, prim-ministrul, viceprim-miniștrii, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului depun individual, în fața Președintelui Republicii Moldova, jurământul al cărui text este prevăzut la art.79 alin.(2) din Constituție. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului Președintele Republicii Moldova revocă și numește, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului. Guvernul își exercită mandatul din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în fața Președintelui Republicii Moldova și pînă la validarea alegerilor pentru un nou Parlament.
Guvernul este responsabil în fața Parlamentului pentru activitatea sa și cel puțin o dată pe an, ține în fața Parlamentului o dare de seamă despre activitatea sa. Membrii guvernului sunt obligați să răspundă la întrebările formulate de deputați referitor la activitatea Guvernului și a organelor din subordinea lui în modul stabilit. Guvernul examinează deciziile comisiilor Parlamentului vizând activitatea Guvernului și a organelor din subordinea lui, comunică comisiilor rezultatele examinării deciziilor sau măsurile luate pe marginea lor.[4]
Ședințele Guvernului se desfășoară după caz, dar nu mai rar decât o dată pe trimestru. Ordinea de zi a ședințelor Guvernului se aprobă de acesta la propunerea Prezidiului Guvernului.
Prezidiul Guvernului
[modificare | modificare sursă]Pentru coordonarea activității interne a Guvernului și în scopul aprobării proiectului ordinii de zi a ședințelor Guvernului, se formează Prezidiul Guvernului din care fac parte prim-ministrul și viceprim-miniștrii. Ședința Prezidiului Guvernului se convoacă de Prim-ministru și se consideră deliberativă dacă la ea participă toți membrii Prezidiului. În cazul absenței unui viceprim-ministru, acesta va delega pentru participare la ședință cu drepturi depline un alt membru al Guvernului. Deciziile în cadrul Prezidiului Guvernului se adoptă prin consens.[4]
Demisia
[modificare | modificare sursă]Guvernul (in corpore), dar și fiecare membru al guvernului, are dreptul să demisioneze din propria inițiativă. Demisionarea prim-ministrului conduce la demisionarea guvernului în componență deplină. Cererea de demisie a prim-ministrului și a întregii componențe a guvernului se prezintă Parlamentului, care se pronunță asupra ei. Cererile de demisie a unor membri ai Guvernului se prezintă Prim-ministrului și se aduc la cunoștința Președintelui Republicii Moldova.
Guvernul își dă demisia în cazul în care:
- Parlamentul și-a exprimat neîncrederea în Guvern conform art.106 și 1061 din Constituție;
- Prim-ministrul a demisionat sau a decedat;
- A fost ales un nou Parlament (la prima lui ședință).
Exprimarea votului de neîncredere Guvernului
Parlamentul, la propunerea a cel puțin o pătrime din deputați, poate exprima vot de neîncredere Guvernului.
Exprimarea neîncrederii Guvernului se hotărăște cu votul majorității deputaților.[4]
Atribuțiile Guvernului în exercițiu (demisionar)
[modificare | modificare sursă]În cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, în cazul demisiei Primului-ministru sau în cazul alegerii unui nou Parlament, Guvernul în exercițiu (demisionar) îndeplinește numai funcțiile de administrare a treburilor publice până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.
În perioada în care este demisionar, Guvernul este limitat numai în dreptul său de asigurare a realizării politicii externe și de inițiativă legislativă în domenii ce implică elaborarea și aprobarea unor noi programe de activitate.[4]
Principalele atribuții ale Guvernului în exercițiu (demisionar):
- asigură transpunerea în viață a legilor, indiferent de domeniul reglementat de acestea;
- exercită funcția de conducere generală și control asupra activității organelor centrale de specialitate;
- realizează programele de dezvoltare economică și socială a țării;
- asigură securitatea statului și a cetățenilor lui, îndeplinind funcții de administrare a treburilor publice;
- întreprinde orice activitate de conducere și gospodărire în chestiuni ce privesc întreaga societate.
În vederea realizării atribuțiilor stabilite, Guvernul:
- aprobă hotărâri și dispoziții în vederea executării legilor;
- avizează inițiativele legislative;
- elaborează și prezintă spre aprobare Parlamentului proiectul legii bugetului de stat, propune Parlamentului inițiative legislative pentru:
- realizarea obligațiilor ce rezultă din conținutul legilor și dispozițiilor finale ale acestora în limita stabilită de cadrul legislativ primar;
- asigurarea securității interne și externe a statului, menținerea stării de legalitate, a stabilității sociale, economice, financiare și politice și pentru evitarea efectelor fenomenelor naturale și ale factorilor imprevizibili care prezintă pericol public;
- poate semna acorduri internaționale, atunci cînd semnarea acestora este necesară pentru executarea legilor adoptate de Parlamentul Republicii Moldova și/sau acestea sînt necesare pentru asigurarea securității interne și externe a statului, menținerea stării de legalitate, a stabilității sociale, economice, financiare, politice și pentru evitarea efectelor fenomenelor naturale și ale factorilor imprevizibili care prezintă pericol public;
- emite acte cu caracter individual privind efectuarea remanierilor de cadre.[4]
Ministere
[modificare | modificare sursă]Guvernul are în subordine[5] următoarele 14 ministere:
- Ministerul Afacerilor Externe
- Ministerul Afacerilor Interne
- Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
- Ministerul Apărării
- Ministerul Culturii
- Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării
- Ministerul Educației și Cercetării
- Ministerul Energiei
- Ministerul Finanțelor
- Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale
- Ministerul Justiției
- Ministerul Mediului
- Ministerul Muncii și Protecției Sociale
- Ministerul Sănătății
Guvernele Republicii Moldova
[modificare | modificare sursă]| Guvern | În funcție din | Până la |
|---|---|---|
| Guvernul Valeriu Muravschi | 28 mai 1991 | 1 iulie 1992 |
| Guvernul Andrei Sangheli (1) | 1 iulie 1992 | 5 aprilie 1994 |
| Guvernul Andrei Sangheli (2) | 5 aprilie 1994 | 24 ianuarie 1997 |
| Guvernul Ion Ciubuc (1) | 24 ianuarie 1997 | 22 mai 1998 |
| Guvernul Ion Ciubuc (2) | 22 mai 1998 | 12 martie 1999 |
| Guvernul Ion Sturza | 12 martie 1999 | 21 decembrie 1999 |
| Guvernul Dumitru Braghiș | 21 decembrie 1999 | 19 aprilie 2001 |
| Guvernul Vasile Tarlev (1) | 19 aprilie 2001 | 19 aprilie 2005 |
| Guvernul Vasile Tarlev (2) | 19 aprilie 2005 | 31 martie 2008 |
| Guvernul Zinaida Greceanîi (1) | 31 martie 2008 | 10 iunie 2009 |
| Guvernul Zinaida Greceanîi (2) | 10 iunie 2009 | 25 septembrie 2009 |
| Guvernul Vlad Filat (1) | 25 septembrie 2009 | 14 ianuarie 2011 |
| Guvernul Vlad Filat (2) | 14 ianuarie 2011 | 30 mai 2013 |
| Guvernul Iurie Leancă | 30 mai 2013 | 18 februarie 2015 |
| Guvernul Chiril Gaburici | 18 februarie 2015 | 30 iulie 2015 |
| Guvernul Valeriu Streleț | 30 iulie 2015 | 20 ianuarie 2016 |
| Guvernul Pavel Filip | 20 ianuarie 2016 | 8 iunie 2019 |
| Guvernul Maia Sandu | 8 iunie 2019 | 14 noiembrie 2019 |
| Guvernul Ion Chicu | 14 noiembrie 2019 | 6 august 2021 |
| Guvernul Natalia Gavrilița | 6 august 2021 | 16 februarie 2023 |
| Guvernul Dorin Recean | 16 februarie 2023 | prezent |
Tabel cronologic al prim-miniștrilor Republicii Moldova după 1991
[modificare | modificare sursă]Această cronologie conține toți prim-miniștrii (fie în puteri depline, fie interimari) care au activat în perioada postsovietică.
Componența Guvernului
[modificare | modificare sursă].jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Alte autorități administrative centrale
[modificare | modificare sursă]- Biroul Național de Statistică
- Agenția Relații Funciare și Cadastru
- Biroul Relații Interetnice
- Agenția „Moldsilva”
- Agenția Rezerve Materiale
- Agenția Turismului
- Centrul Național Anticorupție
Cancelaria de Stat
[modificare | modificare sursă]Asigurarea organizării activității Guvernului, stabilirea cadrului general pentru definirea priorităților Guvernului, asigurarea suportului metodologic și organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborare și implementare a politicilor publice la nivelul ministerelor și al altor autorități administrative centrale, monitorizarea implementării Programului de guvernare, prezentarea materialelor analitice și informaționale, pregătirea proiectelor de hotărâri, ordonanțe și dispoziții, precum și verificarea executării hotărârilor, ordonanțelor și dispozițiilor revin Cancelariei de Stat.
În cadrul Cancelariei de Stat activează Corpul de control al Prim-ministrului, care efectuează controlul privind îndeplinirea de către administrația publică centrală de specialitate a atribuțiilor prevăzute de cadrul normativ și a sarcinilor stabilite în actele Guvernului, în Programul de activitate al acestuia și în alte documente de politici publice.[4]
Cancelaria de Stat își desfășoară activitatea în baza regulamentului aprobat de Guvern.
Structura, statul de personal și asigurarea social-materială a funcționarilor Cancelariei de Stat se stabilesc de Guvern în baza principiului oportunității, iar condițiile de retribuire a muncii – în conformitate cu prevederile legale în domeniu.
Finanțarea cheltuielilor de întreținere a Cancelariei de Stat se efectuează în limita mijloacelor bugetare aprobate de Parlament pentru Guvern.[4]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Sovietul de miniștri al RSS Moldovenești – organul executiv anterior respectivului.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ „CONSTITUȚIA REPUBLICII MOLDOVA”. http://lex.justice.md. Arhivat din original la . Accesat în . Legătură externa în
|publisher=(ajutor) - ^ „PARLAMENTUL *cu privire la Guvern”. http://lex.justice.md. Arhivat din original la . Accesat în . Legătură externa în
|publisher=(ajutor) - ^ Conform articolului 97 din Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994 Arhivat în , la Wayback Machine..
- ^ a b c d e f g LEGEA Nr. 64 din 31.05.1990 cu privire la Guvern (domeniul public)
- ^ Conform articolului 9 alineatul (2) al Legii Republicii Moldova nr. 98 din 4 mai 2012 privind administrația publică centrală de specialitate Arhivat în , la Wayback Machine..
| |||||||
| ||||||||||||||||||||
.svg)