Justiție

"Justiția" de Maarten van Heemskerk, 1556. "Justiția" înseamnă obiecte simbolice, cum ar fi: o sabie, o balanță și o legătură la ochi.[1]
Justiția, una dintre cele patru virtuți cardinale, de Vitruvio Alberi, 1589-1590. Fresca, colțul bolții, studiolo a Madonnei Mercy, Palazzo Altemps, Roma

Justiția este totalitatea instanțelor judecătorești dintr-un stat, menite să aplice legea și să înfăptuiască dreptatea.[2] Gânditorii în tradiția contractului social afirmă că justiția este derivată din acordul reciproc al tuturor celor interesați. În secolul al XIX-lea gânditorii utilitari, inclusiv John Stuart Mill, au declarat că justă este acțiunea care are cele mai bune consecințe.

Bazele justiției

[modificare | modificare sursă]

Teoriile justiției distributive se preocupă de ceea ce este distribuit, între cine urmează să fie distribuite și care este distribuția propriu-zisă. Egalitariștii au susținut că justiția nu poate exista decât în coordonatele egalității. John Rawls a folosit un argument al contractului social pentru a arăta că justiția, și mai ales justiția distributivă, este o formă de corectitudine. Drepturile teoreticienilor în domeniul dreptului de proprietate (precum Robert Nozick) au de asemenea o viziune consecventă asupra justiției distributive și susțin că justiția bazată pe drepturile de proprietate maximizează bogăția globală a unui sistem economic. Teoriile justiției retributive se referă la pedeapsa pentru nelegiuiri. Justiția restaurativă (numită uneori și "justiție reparatorie") este o abordare a justiției care se concentrează asupra nevoilor victimelor și infractorilor.

  1. ^ Cuban Law's Blindfold, 23.
  2. ^
    • „Definition of JUSTICE”. www.merriam-webster.com. Accesat în . 
    • „Justice, Western Theories of | Internet Encyclopedia of Philosophy”. www.iep.utm.edu. Accesat în . 
    • Walen, Alec (). Zalta, Edward N., ed. Retributive Justice (ed. Summer 2015). 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]