Kimon Loghi

Kimon Loghi
Date personale
Născut1871[2] Modificați la Wikidata
Serres, Imperiul Otoman[1] Modificați la Wikidata
Decedat1952 (81 de ani)[2][3][4] Modificați la Wikidata
București, România[1] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
artist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Națională de Arte București, Academia de Arte Frumoase din München  Modificați la Wikidata
PregătireFrederic Storck, Theodor Aman, Nikolaos Gyzis[1]  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticăsimbolism, Neoimpresionism, Tinerimea artistică, Cenaclul Idealist[*]​  Modificați la Wikidata
PatronajA fost președintele Tinerimii artistice în perioada 1920 - 1947
Influențat deFranz von Stuck[*][[Franz von Stuck (German painter, sculptor, printmaker, and architect (1863–1928))|​]], Gustav Klimt  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Kimon Loghi (n. 1871, Serres, Imperiul Otoman – d. 1952, București, România) a fost un pictor român de origine aromână.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Între anii 1890-1894 a studiat pictura la Școala de Belle-Arte din București, avându-i profesori pe Theodor Aman și George Demetrescu Mirea.[5] Theodor Aman i-a sugerat să-și semneze lucrările Kimon și nu Chimon, pentru că, altfel, în străinătate numele său ar fi citit Șimon, după pronunția franceză.

În 1894 a fost admis la Academia de Arte Frumoase din München[6], unde a studiat un an cu pictorul grec Nikolaos Gyzis [5]și, la sfatul prietenului său Frederic Storck, cu Franz von Stuck (1895 - 1898).[7]

În 1901 a fost unul dintre membrii fondatori ai societății Tinerimea artistică, al cărei președinte a fost între anii 1920–1947.[5]

Loghi este reprezentantul tipic și original al simbolismului münchenez (Bocklin) din România. A expus la Tinerimea artistică și la Saloanele Oficiale.

Afirmarea sa artistică s-a produs începând cu 1899. În 1904 a avut o expoziție personală în care a prezentat 120 de lucrări care au confirmat succesul său anterior. În urma acestei expoziții, a fost elogiat și comparat cu Franz von Stuck și Gustav Klimt.

Fină cunoscătoare a Simbolismului german și a Jugendstil-ului, Principesa Maria a achiziționat lucrarea „Orientala”, expusă de Loghi la expoziția sa de debut, din 1 martie 1902. În anii următori, principesa a mai cumpărat cinci dintre tablourile artistului, trei portrete, o scenă religioasă și una rurală, cu care a decorat interioarele castelului Pelișor.[8]

Lucrări ale artistului plastic Kimon Loghi se află în Muzeul Național de Artă al României[9][10][11][12][13][14][15], Muzeul de Artă din Constanța[16], Muzeul Național Cotroceni[17], Muzeul Național Peleș[18] precum și în numeroase colecții particulare din România și din alte țări. În 2006, familia colecționarului și negustorului de artă Dumitrașcu Bedivan a donat Muzeului de Artă din Constanța șapte tablouri pictate de Kimon Loghi.[19]

O mare parte din tablourile lui Kimon Loghi, originar din regiunea Macedonia Centrală, au fost cumpărate de greci care doreau, în felul acesta, să și-l asume ca artist național, iar din Grecia acestea au ajuns în muzee sau colecții particulare din America. Cert este că în prezent în multe surse Loghi apare citat ca pictor macedonean.[20]

Operă

[modificare | modificare sursă]

Făcând parte din generația de artiști care a creat în epoca romantică a artei românești și universale, plasticianul a pictat în culori calde, vii, care oferă senzația de autentic și natural. Lucările sale sunt echilibrate din punct de vedere compozițional și abordează teme legate de natură: peisaje și naturi statice. "Un lucru demn de observat în picturile lui Kimon Loghi este faptul că personajele sunt o prezență sporadică, accentul fiind pus pe redarea naturii și a atmosferei".

Opinii

[modificare | modificare sursă]

Tudor Octavian a identificat trei fețe ale pictorului:[5]

„Cu moștenirea artistică a lui Kimon Loghi putem separa, într-un singur om, trei artiști: un senior cu realizări excepționale, definitorii pentru europenismul românesc al anilor 1900–1920; un meșter onorabil, înclinat să flateze sensibilitatea contemporanilor cu o percepție artistică nedefinită; și un artizan, care a produs pentru bani sau dintr-o bizară lene a conștiinței tablouașe amintind vag de atribute ale măiestriei din tinerețe”.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  2. ^ a b Katalog der Deutschen Nationalbibliothek, accesat în  
  3. ^ Kimon Loghi, Artnet, accesat în  
  4. ^ Kimon Loghi, Répertoire des artistes et personnalités​ du musée d'Orsay, accesat în   zero width space character în |publisher= la poziția 57 (ajutor)
  5. ^ a b c d Kimon Loghi și critica de artă: între valoare artistică și valoare comercială
  6. ^ Matrikelbücher der Akademie der Bildenden Künste München, 1809–1920
  7. ^ Le peintre Kimon Loghi (1871-1952) face aux critiques et à l’histoire
  8. ^ Orientala
  9. ^ Pictură - Loghi, Kimon. La Concarneau
  10. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Portretul lui I.C. Brătianu
  11. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Fetiță cu floare roșie
  12. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Plajă la Beg - Meil
  13. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Femeie lângă gard
  14. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Peisaj marin
  15. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Pomi la malul mării
  16. ^ Pictură - Loghi, Kimon. Femei la scăldat
  17. ^ Pictură - Kimon, Loghi. Cafenea la Balcic
  18. ^ Orientala
  19. ^ Donație de 115.000 RON, la Muzeul e Artă
  20. ^ Casa pictorului uitat: Kimon Loghi – arhitect Arghir Culina

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Mircea Deac și Tudor Octavian: Dicționar 300 de pictori români, Editura Mediaprint, București 2007 (capitolul Kimon Loghi),
  • Constantin, Paul, „Arta 1900 în România”, Ed. Meridiane, București, 1972
  • Pavel, Amelia, „Idei estetice în Europa și arta românească la răscruce de veac”, Ed. Dacia, Cluj, 1972
  • Pavel, Amelia, „Desenul românesc în prima jumătate a secolului XX”, Ed. Meridiane, București, 1984
  • Loss, Archie K., „The Pre-Raphaelite Woman, the Symbolist “Femme-Enfant,” and the Girl with *Long Flowing Hair in the Earlier Work of Joyce”, Journal of Modern Literature, Vol. 3, No. 1 (Feb., 1973), pp. 3-23
  • Mateescu, Denia, MATEI, Rodica, DREPTU, Ruxandra, Culorile grădinii în peisajul românesc, Ed. Muzeul Național de Artă, București, 2006
  • Oprea, Petre, ’’Artiști participanți la expozițiile Societății Tinerimea Artistică (1902 – 1947)’’, Ed. Maiko, București, 2006
  • Schubert, Gudrun, „Women and Symbolism: Imagery and Theory”, Oxford Art Journal, Vol. 3, No. 1, Women in Art (Apr., 1980), pp. 29-34
  • Thompson, Jan, „The role of woman in the Iconography of Art Nouveau”, Art Journal, Vol. 31, No. 2 (Winter, 1971-1972), pp. 158-167

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


v • d • m
Societăți artistice bucureștene

Societățile scrise cu aldin au legătură cu Kimon Loghi
v • d • m
Membrii Societății Tinerimea artistică
Președinți
Fondatori
Membri
și
participanți


Sigla din anul 1926
Gheorghe D. Anghel • Octavian Angheluță • Petre Antonescu • Nina Arbore • Constantin Aricescu • Max W. Arnold • Hrandt Avakian • Aurel Băeșu • Zoe Băicoianu • Adam Bălțatu • Ion Bărbulescu (B'Arg) • Ion Dimitriu-Bârlad • Apcar Baltazar • Ludovic Bassarab • Constantin Baraschi • Ignat Bednarik • Emil Wilhelm Becker • Dimitrie Belisarie • Dimitrie Berea • Catul Bogdan • Leon Biju • Constantin Brâncuși • Nicolae Brana • Petre Bulgăraș • Marius Bunescu • Sever Burada • Alexandru Călinescu • Richard Canisius • Boris Caragea • Arnold Chencinski • Alexandru Ciucurencu • Alexandru Clavel • Aurel Cojan • Mac Constantinescu • Traian Cornescu • Rudolf Schweitzer–Cumpăna • Nicolae Dărăscu • Dumitru Pavelescu-Dimo • Ernest Doneaud • Vasile Dobrian • Nicu Enea • Micaela Eleutheriade • Ion Schmidt-Faur • Iosif Fekete • Marin Haralambie Georgescu • Spiridon Georgescu • Dumitru Ghiață • Nicolae Grant • Olga Greceanu • Lucian Grigorescu • Nicolae Grigorescu • Oscar Han • Wladimir Hegel • Alexandru Henția • Marcel Iancu • Vasile Ionescu-Varo • Ion Irimescu • Iosif Iser • Ion Jalea • Iosif Keber • Emilian Lăzărescu • Laetiția Lucasievici • Dumitru Mățăoanu • Apostol Mănciulescu • George Mărculescu • Alexis Macedonski • Mihai Onofrei • Rodica Maniu • Duiliu Marcu • Filip Marin • Arthur Mendel • Emil Mereanu • Cornel Medrea • Claudia Millian • Paul Miracovici • Ioan Mirea • George Demetrescu Mirea • G. Mossa • Ary Murnu • Samuel Mutzner • Natalia Negru • Jean Neylies • Oscar Obedeanu • Mihai Onofrei • Dimitrie Paciurea • Theodor Pallady • Tache Papatriandafil • Constantin Pascali • Costin Petrescu • Nicolae Petrescu-Găină • Alexandru Phoebus • Elena Popea • Gabriel Popescu • Vasile Popescu • Stelian Popescu Ghimpați • Camil Ressu • Alexandru Satmari • Eduard Săulescu • Alexandru Poitevin-Scheletti • Arthur Segal • Dimitrie Serafim • Alexandru Severin • Ion Theodorescu-Sion • Menelas Michel Simonidy • Gheorghe Simotta • Toma T. Socolescu • Oscar Späthe • Nora Steriadi • Eustațiu Stoenescu • Cecilia Cuțescu-Storck • Carol Storck • Romeo Storck • Francisc Șirato • Nicolae Tonitza • Petru Remus Troteanu • Paul Verona • Ion Vlasiu • Lascăr L. Vorel • Petre Iorgulescu-Yor
Vezi Lista completă a artiștilor participanți la expozițiile Tinerimii artistice.
v • d • m
Participanți la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică din România (1924-1944)
Președinți
Vicepreședinți
Laureați
George Demetrescu Mirea (1924) • Gheorghe Petrașcu (1925) • Theodor Pallady (1926) • Dimitrie Paciurea (1927) • Ștefan Popescu (1928) • Gabriel Popescu (1929) • Jean Alexandru Steriadi (1930) • Ion Theodorescu-Sion (1937) • Marius Bunescu (1938) • Camil Ressu (1940) • Ion Jalea (1941) • Eustațiu Stoenescu (1942) • Cornel Medrea (1945) • Francisc Șirato (1945) • Nicolae Dărăscu (1946)
Participanți
Petre Abrudan • Nutzi Acontz • Costache Agafiței • Titus Alexandrescu • Edmond van Saanen Algi • Călin Alupi • Gheorghe D. Anghel • Octavian Angheluță • Nina Arbore • Constantin Aricescu • Arutin Avachian • Hrandt Avakian • Corneliu Baba • Aurel Băeșu • Zoe Băicoianu • Adam Bălțatu • August Baillayre • B'Arg • Ludovic Bassarab • Emil Wilhelm Becker • Ignat Bednarik • Dimitrie Belizarie • Dimitrie Berea • Leon Biju • Vasile Blendea • Catul Bogdan • Aurel Bordenache • Nicolae Brana • Constantin Brâncuși • Victor Brauner • Otto Briese • Bob Bulgaru • Marius Bunescu • Sever Burada • Teodor Burcă • Dumitru Cabadaeff • Alexandru Călinescu • Mihai Cămăruț • Richard Canisius • Boris Caragea • George Catargi • Henri Catargi • Tatiana Baillayre Balier Ceglokoff • Gheorghe Ceglokoff • Jean Cheller • George Chirovici • Alexandru Ciucurencu • Aurel Ciupe • Alexandru Clavel • Aurel Cojan • Elena Constante • Constantin C. Constantinescu • Mac Constantinescu • Ștefan Constantinescu • Isidora Constantinovici-Hein • Brăduț Covaliu • Horia Creangă • Rudolf Schweitzer–Cumpăna • Horia Damian • Nicolae Dărăscu • Jean David • Nuni Dona • Anastase Demian • Ștefan Dimitrescu • Ion Dimitriu-Bârlad • Vasile Dobrian • Eugen Drăguțescu • Hans Eder • Micaela Eleutheriade • Céline Emilian • Nicu Enea • Coca Farago • Iosif Fekete • Dumitru Ghiață • Nicolae Grant • Olga Greceanu • Lucian Grigorescu • Oscar Han • Petre Hârtopeanu • Viorel Huși • Marcel Iancu • Iosif Iser • Ion Jalea • Aurel Jiquidi • Iosif Keber • Lidia Kotzebue • Gheorghe Labin • Romulus Ladea • Margareta Cosăceanu-Lavrillier • Emilian Lăzărescu • Gheorghe Leonida • Kimon Loghi • George Löwendal • Dumitru Mățăoanu • Apostol Mănciulescu • Rodica Maniu • Tasso Marchini • Hans Mattis-Teutsch • M. H. Maxy • Cornel Medrea • Arthur Mendel • Emil Mereanu • Corneliu Michăilescu • Fred Micoș • Friedrich Mieß • Claudia Millian • Paul Miracovici • Dimitrie D. Mirea • Despina Ghinokastra Istrati • Constantin Baraschi Mușat • Ary Murnu • Ion Lucian Murnu • Samuel Mützner • Gheorghe Naum • Marcel Olinescu • Mihai Onofrei • Dimitrie Paciurea • Alexandru Moser Padina • Theodor Pallady • Lili Pancu • Tache Papatriandafil • Jules Perahim • Gheorghe Petrașcu • Milița Petrașcu • Costin Petrescu • Alexandru Phoebus • Alexandru Plămădeală • Elena Popea • Gabriel Popescu • Ștefan Popescu • Vasile Popescu • Ion Grigore Popovici • Eremia Profeta • Borgo Prund • Camil Ressu • Gheorghe Teodorescu Romanați • Alexandru Satmari • Trude Schullerus • Dimitrie Serafim • Alexandru Severin • Gheorghe Simotta • Ion Theodorescu-Sion • Alexandru Poitevin-Scheletti • Oscar Späthe • Jean Alexandru Steriadi • Laetiția Lucasievici • Nora Steriadi • Margareta Sterian • Iosif Steurer • Eustațiu Stoenescu • Carol Storck • Cecilia Cuțescu-Storck • Cecilia Storck Botez • Frederic Storck • Romeo Storck • Ipolit Strâmbu • Francisc Șirato • Dimitrie Știubei • Mișu Teișanu • George Tomaziu • Nicolae Tonitza • Petru Remus Troteanu • Alexandru Țipoia • Nicolae Vermont • Arthur Verona • Leon Viorescu • Aurel Vlad • Wanda Sachelarie-Vladimirescu • Anatol Vulpe • Alexandru Ziffer
Ajutați wikiedia pentru completarea formatului cu artiști notabili.
Vezi Lista completă a artiștilor participanți la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică din România (1924 - 1944).


Art Nouveau --- Art Nouveau (categorie)

 • • Arhitectură  • Artefacte  • Clădiri  • Desene  • Literatură  • Litografii  • Modă  •
 • Mozaicuri  • Ornamente  • Picturi  • Postere  • Sculptură  • Uși  • Vitralii  • • Imagini Art Nouveau • •

Subiecte legate de Art Nouveau  • • Arts and Crafts  • Art Nouveau  • Art Deco  • Secesiunea vieneză  • •

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Kimon_Loghi&oldid=15537559