Lausanne
Lausanne | |||
— comună a Elveției, capitală de canton al Elveției[*] , oraș universitar[*] , oraș în Elveția și oraș mare — | |||
| |||
Lausanne (Elveția) Poziția geografică în Elveția | |||
Coordonate: 46°32′00″N 6°38′00″E / 46.533333333333°N 6.6333333333333°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Elveția | ||
Canton | Cantonul Vaud | ||
District[*] | Bezirk Lausanne[*] | ||
Componență | Sous-Gare/Ouchy[*] | ||
Guvernare | |||
- syndic de Lausanne[*] | Grégoire Junod[*] (Partidul Social-Democrat din Elveția[*] , ) | ||
Suprafață[1] | |||
- Total | 41,38 km² | ||
Altitudine | 495 m.d.m. | ||
Populație (2022) | |||
- Total | 141.418 locuitori | ||
Fus orar | UTC+1 | ||
Cod poștal | 1000[2] | ||
Prefix telefonic | 021 | ||
Localități înfrățite | |||
- Osijek | Croația | ||
- Akhisar | Turcia | ||
- Bicaz | România | ||
- Moscova | Rusia | ||
- Bangkok | Thailanda | ||
- Pernik | Bulgaria | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Poziția localității Lausanne | |||
Modifică date / text |
Lausanne este un oraș în partea de limbă franceză a Elveției, pe malul Lacului Geneva (în franceză Lac Léman, în germană Genfersee), pe parte opusă cu Évian-les-Bains, Franța și aproximativ 60 km nord-est de Geneva. Este capitala cantonului Vaud. Populația sa din decembrie 2003 era de 126.766 locuitori. Este situat în mijlocul unei regiuni producătoare de vin.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Pe malul lacului Geneva, în locul în care se ridică astăzi cartierul Vidy din Lausanne, celții au întemeiat, cu secole în urmă, o așezare. Pe locul acestei vechi așezări celtice romanii au construit o așezare militară pe care au denumit-o Lousanna. Romanii, deși au creat o rețea bine dezvoltată de drumuri continentale, preferau transportul pe apă, considerat în antichitate mai puțin incomod. Începând din secolul al V-lea, așezarea portuară a fost cunoscută sub numele de Lausanne.
Înflorirea sa a fost determinată și de faptul că oferea adăpost populației chinuite de invaziile popoarelor germanice, fiind înconjurată dinspre uscat de o serie de dealuri. În secolul al VI-lea, a fost mutat la Lausanne sediul episcopiei, care se aflase anterior în orașul Avenches, mai puțin ferit. Catedrala în stil gotic timpuriu din secolul al XII-lea a fost ridicată pe locul unei foste bazilici din perioada carolingiană.
Din 1157, Lausanne s-a aflat sub stăpânirea dinastiei Zähringer, al cărei ultim reprezentant a murit în anul 1218. Terenurile întinse de pe malul nordic al lacului Geneva au intrat apoi sub controlul episcopiei.Orașul se afla sub jurisdicția ducilor de Savoia.În anul 1434, Lausanne a fost ridicat la rangul de oraș liber imperial, iar în 1525 s-a aliat cu orașele Fribourg și Berna pentru a frâna tendințele expansioniste ale demnitarilor bisericești și ale nobililor din Casa de Savoia.În anul 1536, orașul a fost cuprins de Reformă, iar în anul 1613, episcopii și-au mutat reședința la Fribourg. Din acel moment, la Lausanne a domnit spiritul liberalismului. În consecință, aici și-au găsit adăpost mulți refugiați religioși din Franța. Orașul a cunoscut o perioadă de înflorire economică și intelectuală. Seminarul protestant, înființat în anul 1537, a obținut rang de universitate în anul 1890. În 1803, a devenit capitala noului format canton elvețian, Vaud. Până în anul 1800, Lausanne a rămas un oraș cu nu mai mult de 8000 de locuitori. Când a devenit însă capitala nou-înființatului canton Vaud, populația a crescut brusc. În anul 1900, aici trăiau deja aproape 50000 de oameni, iar pragul de 100000 de locuitori a fost depășit în secolul al XX-lea.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Orașul Lausannne se află situat pe malul nordic al lacului Geneva la o înălțime medie de 495 metri. În centrul localității se întâlnesc două râuri: Flon și Louve, astăzi în mare parte acoperite. Văile acestor râuri formează trei dealuri, Cité, La Bourg și Saint Laurent, pe care a fost construit orașul.
Populație
[modificare | modificare sursă]La data de 31 decembrie 2008 populația stabilă a orașului a fost de 122.284 de locuitori. Acestora li se adaugă peste 10.000 de locuitori sezonieri. Astfel, Lausanne este al cincilea oraș ca populație din Elveția. Aglomerația urbană a orașului numără aproximativ 324.000 de locuitori, iar regiunea metropolitană Geneva-Lausanne are 1.200.000 de locuitori.
78,8% din locuitorii orașului sunt vorbitori ai limbii franceze, 4,3% ai limbii germane iar 4,0% de limbă italiană. În anul 2002, din populația totală, 36,2% o reprezentau străinii. Cele mai importante comunități etnice sunt cele italiene, spaniole și portugheze.
Diverse
[modificare | modificare sursă]Comitetul Olimpic Internațional își are sediul în Lausanne și Muzeul Olimpic este de asemenea situat aici.
Transport public
[modificare | modificare sursă]Transportul public în Lausanne este efectuat de compania tl (Transports publics de la région lausannoise). TL deservește 20 de localități ale aglomerației urbane, exploatând o rețea de 10 linii de troleibuz, 24 de linii de autobuz și 2 linii de metrou, dintre care una (m2) este pe pneuri și fără mecanic.
Linii:
- Metrou
- M1 Le Flon (Lausanne)|Lausanne-Flon - Renens-Gare
- M2 Ouchy - Croisettes
- Troleibuz
- Autobuz
- 12 Montbenon - Faverges
- 13 Provence-Nord - Verdeil
- 16 Montbenon - Grand Vennes
- 17 Georgette - Croix-Péage
- 18 Le Flon (Lausanne)|Lausanne-Flon - Timonet
- 22 Le Flon (Lausanne)|Lausanne-Flon - Clochatte
- 30 Prilly-Église - Bourdonnette
- 32 Timonet - Malley
- 33 Mont-Goulin - EPFL (École polytechnique fédérale de Lausanne)
- 34 Cery-Gériatrie - Mont-Goulin
- 36 Renens-Gare - Closalet
- 41 Montolieu - Praz-Séchaud
- 42 Sallaz - Foyer
- 45 Bois-Murat - Le Chalet-à-Gobet|Chalet-à-Gobet
- 46 Bois-Murat - Ballègue
- 47 Pully-Port - Grandvaux/Pra Grana
- 48 Daillettes - Pully-Gare
- 56 Richardaz - Crissier-Centre
- 60 Froideville - Le Flon (Lausanne)|Lausanne-Flon
- 62 Moudon-Gare - Croisettes
- 64 Le Chalet-à-Gobet|Chalet-à-Gobet - Croisettes
- 65 Servion-Poste - Sallaz
- 66 Montbenon -Grandvaux/Pra Grana
- 68/69 Lutry-Port - La Croix-sur-Lutry
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Margareta, Principesă a României (n. 1949), prima fiică a fostului suveran Mihai al României și a soției sale, principesa Ana de Bourbon-Parma;
- Horia Agarici (1911 - 1982), maior aviator al Forțelor Aeriene Române, unul din aviatorii de elită al celui de-al Doilea Război Mondial al Armatei Române;
- Johann Ludwig Burckhardt (1784 - 1817), călător, geograf și orientalist, cunoscut pentru descoperirea ruinelor orașului Petra în Iordania;
- Jean-Philippe Loys de Chéseaux (1718 - 1751), astronom;
- Timea Bacsinszky (n. 1989), jucătoare profesionistă de tenis;
- Umberto Agnelli (1934 - 2004), om de afaceri italian, politician și președinte al FIAT;
- Antonie (Bloom) de Suroj (1914 - 2003), episcop al Bisericii Ortodoxe Ruse, mitropolit de Suroj, filosof și predicator.
- Stanislas Wawrinka (n. 1985), jucător profesionist de tenis, medaliat cu aur la proba de dublu de la Jocurile Olimpice de vară din 2008;
- Eugène Samuel Grasset (1841 - 1917), artist plastic decorativ, care a trăit majoritatea vieții sale artistice la Paris în Franța;
- Infantele Carlos, Duce de Calabria (1938 - 2015), fiul lui Don Alfonso de Bourbon-Două Sicilii, Duce de Calabria și al Prințesei Alicia de Bourbon-Parma;
- Benjamin Constant (1767 - 1830), gânditor, scriitor și om politic francez, important doctrinar al liberalismului din secolul al XIX-lea;
- Alejo Carpentier (1904 - 1980), muzicolog și scriitor cubanez;
- Vincent Perez (n. 1962), actor, producător de film, regizor și scenarist;
- Sigismund, Mare Duce de Toscana (n. 1966), actualul șef al ramurei toscane a Casei de Habsburg-Lorena.
- Iulian-Alexandru Badea - om politic
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Arealstatistik Standard - Gemeinden nach 4 Hauptbereichen (în germană), Bundesamt für Statistik[*], accesat în
- ^ https://www.post.ch/en/pages/plz-suche Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor)
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Lausanne - Capitala olimpicilor, 29 ianuarie 2008, Georgiana Fefea, Descoperă
- Lausanne, o istorie cu pirati, 30 octombrie 2008, Ziarul de Duminică