Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Munții Eifel (denumire în germană, care se pronunță [ai-făl] ) sunt munți de înălțime medie situați în partea de vest la granița Germaniei cu Belgia și Franța, fiind delimitați de orașele Aachen în nord și Trier în sud, aparținând de grupa munților Eifel-Ardeni.
Munții sunt situați la nord vest de linia dintre orașele Aachen - Düren - Bonn, fiind delimitat de apele curgătoare Rin la est și Mosel la sud. Din punct de vedere geologic sunt alcătuiți în mare parte de șisturi, masivul cel mai înalt fiind Hohe Acht (747 m). Numele munților provine din timpul carolingian (Carol cel Mare), de pa provincia Eifelgau ce cuprindea regiunea izvoarelor râurilor Ahr, Kyll, Urft și Erft. Un punct de atracție turistică pentru amatorii de curse de întrecere auto de formula 1, este Nürburgring, la fel în regiunea aceasta sunt multe monumente istorice ca de exemplu cetăți, sau parcul național Eifel.
Muntii Eifel din punct de vedere geologic sunt o parte din munții șisturilor ai Rinului (Variskischen Alpen), care prin procesele de eroziune, s-au redus ca înălțime, devenind un podiș, care se ridică ulterior prin procese tectonice, ajungând în vest la 700 m altitudine cu masive muntoase ca Schneifel sau Hohes Venn. In zona estică se formează în perioada terțiară și diluviană prin procese vulcanice, unele cratere, cupe de bazalt (Hohe Eifel, Vulkaneifel) cu vârfurile (Hohe Acht, Ernstberg). Suprafața de întindere a munților este de 5300 km², fiind subîmpărțită în Eifelul de est, și de vest.
Climă temperat continentală cu ierni blânde și veri răcoroase, cu precipitații bogate (1500 mm-1700 mm), vânturi dominante vânturile de vest ce aduc ploi.