Opal
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Opal | |
 | |
| Date generale | |
|---|---|
| Formula chimică | SiO2*nH2O |
| Clasa mineralului | amorf silicați |
| Sistem de cristalizare | amorf |
| Clasa cristalului | amorf |
| Culoare | f. variată, incolor, lăptoasă, cenușie, brună, galbenă |
| Urma | albă |
| Duritate | 5,5-6,5 (influențat de conținutul în apă) |
| Masa specifică | 1.9-2,5 |
| Luciu | gras |
| Transparență | translucid, opac |
| Spărtura | sidefie, neregulată |
| Clivaj | lipsă |
| Habitus | __ |
| Suprafața cristalului | __ |
| Cristale gemene | __ |
| Propriețăți optice | |
| Indice de refrație | no = 1,5442 ne = 1,5533 |
| Birefrigență | Δ = 0,0091 |
| Deviația optică | pozitivă |
| Unghiul de dispersie | 2vz ~ 0-10° |
| Alte caracteristici | |
| Reactivitatea chimică | __ |
| Minerale asemănătoare | alte varietăți de cuarț |
| Radioactivitate | __ |
| Magnetism | __ |
Modifică text  | |
Opalul (din latină opalus care provine probabil din sanscrită upalus = „piatră prețioasă”) este un mineral de excepție care se prezintă numai amorf, fiind un silicat hidratat cu formula chimică SiO2*nH2O.
Date generale
[modificare | modificare sursă]Procentul de apă putând atinge 25 % ca și corp solid amorf, opalul se prezintă ca sticla neavând o structură cristalină.
Mineralul se prezintă în natură frecvent ca umplutura unui filon, sau ca granule. Opalele sunt foarte rare de aceea nu se exploatează pe cale industrială. Opalul a fost găsit pe toate continentele dar 97 % din opale provin din Coober Pedy, sudul Australiei.[1]
Culoarea mineralului este foarte variabilă, de la incolor la cenușiu, roșu, brun, galben, mai rar datorită unor impurități, portocaliu sau roșcat de cupru (numite „opale de foc”).
Expresia de „opalescență” este un joc de culori fascinant, care se formează prin fenomenul de interferență a luminii cauzate de microcristalele mineralului, fenomen întâlnit la variantele de cuarț Cristobalit sau Tridymit ambele variante sunt un cuarț transformat la temperaturi ridicate de peste 1470 °C.
Varianta de „opal de lemn” se formează prin fenomenul de impregnare a lemnului cu silicați.
Hidrofanul sau „opalul de apă” prezintă un joc de culori a luminii asemănător apei.
În industria producătoare de bijuterii sunt frecvent utilizate triplete de opali, care constau din trei elemente:
- o plăcuță de onix ca suport
- peste care opalul, care prezintă fenomenul opalescență
- un strat protector de cuarț, care împiedică deshidratarea opalului
Opalul în cultura romană era considerat „piatra iubirii” sau „piatra speranței”.
Mineralul este considerat talismanul hoților și spionilor.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Gemstone”. It's an Hohour (Australian Government site). Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Opal la Wikimedia Commons
- en Farlang opal Hist. References Arhivat în , la Wayback Machine. Localities, anecdotes by Theophrastus, Isaac Newton, Georg Agricola etc.
- en ICA's Opal Page: International Colored Stone Association
- en South Australian Museum > The Opal Fossils of South Australia Accessed 2 December 2011.
