Palau

Palau
Republica Palau
Beluu er a Belau
DrapelStemă[*]​
DrapelStemă[*]
DevizăPristime Paradise Palau Modificați la Wikidata
Geografie
Suprafață 
 - totală46.555 km² (locul 196)
Apă (%)neglijabil
Cel mai înalt punctMount Ngerchelchuus[*][[Mount Ngerchelchuus (mountain)|​]] (242 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctOceanul Pacific (0 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașKoror
VeciniMicronezia
Indonezia
Filipine Modificați la Wikidata
Fus orarUTC+9
Populație
Densitate38,6 loc/km²
 - Estimare 201721.729
Limbi oficiale
EtnonimPalauan
Grupuri etnice72,5% palauani
16,3% filipinezi
1,6% chinezi
1,6% vietnamezi
0,9% albi
Guvernare
Sistem politicRepublică prezidențială unitară
PreședinteSurangel Whipps Jr.
VicepreședinteUduch Sengebau Senior
Președintele SenatuluiElias Camsek Chin
LegislativOlbiil era Kelulau
Camera superioarăSenatul
Camera inferioarăCamera Delegaților
CapitalaNgerulmud
Istorie
Independența față de Statele Unite1 octombrie 1994
Economie
PIB (PPC)2014
 - Total288 milioane $[1]
 - Pe cap de locuitor16.300 $[1] (locul 81)
PIB (nominal)2014
 - Total217.800.000 de dolar americani[4] Modificați la Wikidata
IDU (2014)0,780[2] (ridicat) (locul 60)
MonedăDolar american (USD)
Coduri și identificatori
Cod CIOPLW Modificați la Wikidata
Cod mobil552 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic+680
ISO 3166-2PW
Domeniu Internet.pw
Prezență online
site web oficial
hasthtag

Palau, după numele său oficial Republica Palau, este o țară insulară aflată în Oceanul Pacific, la 800 km est de Filipine. Câștigându-și independența în anul 1994, Palau este una dintre cele mai mici și mai tinere țări. Palau este constituită din 16 state: Aimeliik, Airai, Angaur, Hatohobei, Kayangel, Koror, Melekeok, Ngaraard, Ngarchelong, Ngardmau, Ngaremlengui, Ngatpang, Ngchesar, Ngiwal, Peleliu și Sonsorol.

Palau este unul din cele mai mari puncte de atracție pentru scufundătorii din întreaga lume.[necesită citare] Blue Corner, Turtle Cove și Drop Off sunt numai câteva dintre locurile renumite pentru scufundători.[5][6]

Rock Islands

Primii locuitori au sosit probabil din Indonezia și Insulele Filipine. Primul european care a vizitat aceste meleaguri a fost Fernando Magellan, în anul 1521. Dar britanicii au fost cei care au dominat comerțul până în anul 1885, când Papa Leon al XIII-lea a recunoscut revendicările Spaniei asupra Insulelor Caroline. Spania a controlat teritoriul până în 1899, când l-a vândut Germaniei. Germanii au introdus producția de nuci de cocos și mineritul de fosfați, și au ajutat la eradicarea epidemiilor de dizenterie și gripă, care reduseseră populația de la circa 40.000 la circa 4.000.

Japonia a ocupat teritoriul în 1914, dezvoltând industria mineritului, a pescuitului și agricultura. În 1938, a devenit un teritoriu militar închis. A fost locul unor lupte crâncene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

La 18 iulie 1947, Consiliul de Tutelă al Națiunilor Unite a pus Teritoriul de tutelă al Insulelor Pacifice, inclusiv Palau, sub admninistrația SUA. Tutela a luat sfârșit la 1 octombrie 1994, când Acordul Liberii Asocieri cu Statele Unite al Americii (aprobat de către alegătorii palaueni) a intrat în vigoare, făcând ca Palau să devină o țară independentă, în asociație cu SUA. SUA răspunde de apărarea teritoriului și îi dă ajutor economic. În schimb, SUA are dreptul să aibă vase militare (inclusiv cu propulsie nucleară) în Palau timp de 50 de ani.

Grupuri etnice și religia

[modificare | modificare sursă]

Populația este formată dintr-un amestec de rase polineziene, malaeziene și melaneziene. Circa 65% din populație sunt creștini (49% dintre ei fiind romano-catolici), iar 8,8% sunt modekngei (religie autohtonă).[6]

Culturile principale sunt nucile de cocos, copra, cassava, cartofi dulci.

Industria principală este turismul.

Resurse naturale: păduri, minerale (în special aur), produse de mare.

  1. ^ a b „Palau”. The World Factbook. CIA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „2015 Human Development Report” (PDF). United Nations Development Programme. . Accesat în . 
  3. ^ World Bank Open Data, accesat în  
  4. ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ 404 - Page Not Found, travel.state.gov, arhivat din original la , accesat în  
  6. ^ a b The New York Times 2011 Almanac, ed. John W. Wright, Penguin Reference, New York, 2010, p. 655
  • The New York Times 2011 Almanac, ed. John W. Wright, Penguin Reference, New York, 2010, p. 655

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Subiecte PalauPalauaeniEngleza

Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal