Prusia

Prusia
Preußen
1525 – 1947 → →
Drapel Stemă
Deviză națională
Suum cuique  (latină)
Imn național
Preußenlied[*][[Preußenlied (national anthem of Prussia composed by August Neithardt)|​]] (1830–1840) Borussia[*]​ (1820–1830) Heil dir im Siegerkranz[*][[Heil dir im Siegerkranz (Former royal and imperial anthem of Prussia and Germany)|​]] (1795–1918)
Localizare
Capitală	Berlin
Limbă	Germană (oficială)
Religie	Protestantism (Luteranism), Romano-catolicism
Guvernare
Formă de guvernare	Monarhie
Duce1
- 1525–1568	Albert I (primul)
- 1688–1701	Frederick I (ultimul)
Rege1
- 1701–1713	Frederick I (primul)
- 1888–1918	Wilhelm al II-lea (ultimul)
Prim-ministru1, 2
- 1918–1920	Paul Hirsch (primul)
- 1933–1945	Hermann Göring (ultimul)
Istorie
Ducatul Prusia	10 aprilie 1525
Uniunea cu Brandenburg	27 august 1618
Regatul Prusia	18 ianuarie 1701
Statul Liber Prusia	9 noiembrie 1918
Abolirea (de facto)	30 ianuarie 1934
Abolirea (de jure)	25 februarie 1947
Date statistice
Suprafață
- 1907	348.702 km²
- 1939	297.007 km²
Populație
- 1816	10.349.000 loc.
- 1871	24.689.000 loc.
- 1939	41.915.040 loc.
Densitate	141,1 loc./km²
Economie
Monedă	Reichsthaler
În prezent parte din
Germania, Polonia, Rusia, Lituania, Danemarca, Belgia, Cehia, Elveția
1 Șefii statului listați aici sunt primul și ultimul care au deținut funcția de-a lungul timpului. 2 Poziția Ministerpräsident a fost introdusă în 1792 când Prusia a fost regat; prim-miniștrii afișați aici sunt din timpul Republicii Prusia. 3 Estimări ale numărului populației:[1]
Modifică date / text

Prusia (în germană Preußen, în latină Borussia, în letonă și lituaniană Prūsija, în poloneză Prusy) era un stat situat pe teritoriul de astăzi al Germaniei, Poloniei, Lituaniei și Federației Ruse (Prusia Orientală). Ultima capitală a Prusiei era la Berlin. În anii de apogeu (secolele al XVIII-lea și al XIX-lea) era una din marile puteri continentale ale Europei. De asemenea, era statul cu cea mai mare dezvoltare tehnologică din Europa acelei vremi.

După victoria Prusiei asupra Franței în Războiul franco-prusac, regele Wilhelm I al Prusiei s-a proclamat împărat german în anul 1871. Arhitectul hegemoniei Prusiei asupra țărilor germane era cancelarul Otto von Bismarck, considerat părintele unificării Germaniei în secolul al XIX-lea.

Istoria Brandenburgului și a Prusiei
Marca Nordică înainte de secolul al XII-lea		Vechea Prusie înainte de secolul al XIII-lea
Margraviatul Brandenburg 1157–1618 (1806)		Ordenstaat 1224–1525
		Ducatul Prusia 1525–1618	Prusia Regală - Poloneză 1466–1772
Brandenburg-Prusia 1618–1701
Regatul Prusiei 1701–1772
Regatul Prusiei 1772–1918
Statul Liber Prusia 1918–1947
Brandenburg 1947–1952 / 1990–

Numele de Prusia vine de la prusaci, un neam baltic înrudit cu lituanienii și letonii. Vechea Prusie a fost cucerită și germanizată de Cavalerii Teutoni care au înființat aici Statul Teuton. Uniunea Brandenburgului cu Ducatul Prusiei în 1701 a dus la crearea Regatului Prusiei.

Pe 18 ianuarie 1701 principele elector Frederick al III-lea de Brandenburg s-a autoproclamat rege, sub numele Frederic I. Astfel Regatul Poloniei a pierdut legăturile cu Ducatul Prusiei. Pentru a nu-l deranja pe Leopold I, împăratul Sfântului Imperiu Roman, Frederic a luat titlul de Rege în Prusia și nu pe cel de Rege al Prusiei.

Frederic I a fost succedat la tron de fiul său, Frederic Wilhelm I, supranumit "regele soldat", care și-a concentrat activitățile spre organizarea armatei, reușind să creeze o armată dintre cele mai puternice ale Europei. Despre aceasta, Voltaire avea să spună mai târziu: "În timp ce unele state au armată, armata prusacă are un stat!".

Republica de la Weimar

în 1919 a avut loc Tratatul de la Versailles (sfârșitul primului război mondial), unde Germaniei i se cereau compensații, ea fiind găsită responsabilă pentru acest război. Acest tratat a cauzat un șoc, o traumă anti-Versailles, care a dus urcarea lui Adolf Hitler la putere și in final la Al doilea Război Mondial. Desființarea Prusiei ca stat a fost rezultatul uneia dintre prevederile tratatului de pace din 1947. Aliații au luat această decizie, hotărâți să nu mai repete greșelile din 1919.

În 1871, populația Prusiei număra 24,69 milioane, adică 60% din populația Imperiului German.^[2] În 1910, numărul populației a crescut până la 40,17 milioane (62% din populația Imperiului).^[2] În anul 1914 suprafața Prusiei era de 354.490 km². În mai 1939 Prusia avea o suprafață de 297.007 km² și o populație de 41.915.040 de locuitori. Principatul Neuenburg, acum Cantonul Neuchâtel din Elveția, a făcut parte din regatul Prusiei între 1707 și 1848.

În 1871, aproximativ 2,4 milioane de polonezi trăiau în Prusia, constituind cea mai mare minoritate etnică.^[2] Alte minorități erau evreii, danezii, frizonii, cașubii (72.500 în 1905), mazurienii (248.000 în 1905), lituanienii (101.500 în 1905), valonii, cehii, kursenieki și sorbii.^[2]

Regiunea Poloniei Mari, de unde națiunea poloneză este originară, a devenit Provincia Posen după Împărțirile Poloniei. Polonezii au fost majoritari în această provincie (62% polonezi, 38% germani). De asemenea, porțiunea sudică a Sileziei (Silezia Superioară) avea o majoritate poloneză. Totuși, catolicii, etnicii polonezi și alți slavi, dar și evreii nu au avut statut egal cu protestanții.^[3]

Ca rezultat a Tratatului de la Versailles din 1919, celei de-A Doua Republici Poloneze i-a fost oferite nu doar aceste regiuni, dar și regiunile cu o majoritate germană din Provincia Prusia de Vest. După cel de-Al Doilea Război Mondial, Prusia de Est, Silezia și cea mai mare parte din Pomerania și părțile estice ale Brandenburgului au fost anexate fie de Uniunea Sovietică sau Polonia, iar populația germanofonă a fost expulzată.

• Lista regilor Prusiei
• Istoria Germaniei
• Istoria Poloniei
• Kaliningrad
• Mitologia baltică

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Prusia

• Preussen.de Arhivat în 27 iulie 2003, la Wayback Machine. (website of the House of Hohenzollern).
• de Preußen-Chronik.de Arhivat în 9 iunie 2007, la Wayback Machine.
• Administrators of Prussian provinces
• en Prussian Cultural Heritage Foundation website Arhivat în 18 mai 2010, la Wayback Machine.
• Stiftung Preußischer Kulturbesitz Arhivat în 13 iunie 2006, la Wayback Machine. (picture archive).
• Foundation for Prussian Palaces and Gardens Berlin-Brandenburg
• de Constitutional deed for the Prussian state ("Imposed Constitution" – 5 decembrie 1848) (full text).
• de Constitutional deed for the Prussian state ("Revised Constitution" – 31 ianuarie 1850) (full text).
• Map of Prussia in 1690 Arhivat în 3 martie 2016, la Wayback Machine.
• Administrative Subdivision of the Kingdom of Prussia, 1900/10

• Hărți ale Prusiei:

[1] [2] [3] Arhivat în 23 noiembrie 2006, la Wayback Machine. [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10]

v • d • m State ale Confederației Germane (1815–1866) Imperii Austria Regate Prusia · Bavaria · Saxonia · Hanovra · Württemberg Electorate Hesse Mari Ducate Baden · Hessa-Darmstadt · Luxemburg · Mecklenburg-Schwerin · Mecklenburg-Strelitz · Oldenburg · Saxa-Weimar-Eisenach Ducate Anhalt (Bernburg2  · Dessau2  · Köthen3)  · Braunschweig  · Holstein  · Limburg4  · Nassau  · Lauenburg  · Saxonia (Altenburg5  · Coburg-Saalfeld6  · Coburg-Gotha5  · Gotha-Altenburg6  · Hildburghausen6  · Meiningen) Principate Hesse-Homburg · Hohenzollern (Hechingen7  · Sigmaringen7)  · Liechtenstein  · Lippe  · Reuss (Greiz  · Gera)  · Schaumburg-Lippe  · Schwarzburg (Rudolstadt  · Sondershausen)  · Waldeck și Pyrmont Orașe libere Frankfurt am Main · Hamburg · Lübeck · Bremen Alte teritorii în afara confederație Imperiul colonial german  · Uniuni sub Casa de Habsburg (Bucovina  · Croația  · Galiția și Lodomeria  · Ungaria  · Lombardia-Veneția  · Voivodina Sârbească și Banatul Timișan8  · Slavonia9  · Transilvania)  · Uniuni sub Casa de Hanovra (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei10)  · Uniuni sub Casa de Hohenzollern (Prusia Răsăriteană11  · Neuchâtel12  · Marele Ducat de Posen13  · Provincia Posen14  · Provincia Prusia15  · Prusia de Est11)  · Ocupat: Schleswig16 2 A fuzionat cu Anhalt din 1863  · 3 din 1847  · 4 din 1839  · 5 din 1826  · 6 până în 1826  · 7 până în 1850  · 8 1849–60  · 9 din 1849  · 10 până în 1837  · 11 până în 1829  · 12 până în 1848/57  · 13 până în 1848  · 14 din 1848  · 15 din 1829  · 16 din 1864

v • d • m State ale Imperiului German (1871 - 1918) Regate Bavaria • Prusia • Saxonia • Württemberg Mari Ducate Baden • Hesse • Mecklenburg-Schwerin • Mecklenburg-Strelitz • Oldenburg • Saxa-Weimar-Eisenach Ducate Anhalt • Brunswick • Saxa-Altenburg • Saxa-Coburg și Gotha • Saxa-Lauenburg (până în 1876) • Saxa-Meiningen Principate Schaumburg-Lippe • Schwarzburg-Rudolstadt • Schwarzburg-Sondershausen • Lippe • Reuss-Greiz • Reuss-Gera • Waldeck-Pyrmont Orașe-state Bremen • Hamburg • Lübeck Alte teritorii Elsaß-Lothringen • Alsacia-Lorena • Posesiuni coloniale

v • d • m Landurile din Republica de la Weimar (1919-1933) Anhalt · Baden · Bayern · Braunschweig · Bremen · Hamburg · Hessen · Lippe · Lübeck · Mecklenburg-Schwerin · Mecklenburg-Strelitz · Oldenburg · Prusia · Sachsen · Schaumburg-Lippe · Thüringen · Württemberg