Romii din România

Romii din România
Populație totală
În 2011: 621.573-1.850.000 (3.3-8.3%)[1][2]
Regiuni cu populație semnificativă
Județul Mureș: 46 637 (8.78%) Județul Bihor: 33 697 (6.13%) Județul Dâmbovița: 26 281 (5,06%) Județul Dolj: 28 911 (4,37%) Județul Călărași: 22 974 (8,05%) Județul Cluj: 26 281 (3.46%)
Limbi vorbite
română, maghiară, romani.
Religii
Ortodoxism, Romano-Catolicism, Calvini-Reformați, Penticostalism,Islam.
Grupuri înrudite sau legate cultural
Romii din Ungaria, Romii din Bulgaria.
Modifică date / text

Romii din România (romi, uneori scris și rromi, cunoscuți popular și ca țigani, roma - în Limba romă) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România. Conform recensământului din 2011, ei numărau 621.573 de persoane (adică 3% din totalul populației), fiind al doilea grup etnic minoritar din România ca mărime, după cel maghiar.^[3] Din acești 621.573 de oameni, 62% locuiesc în mediul rural (390.903).^[4] Există opinii că cifra estimată nu corespunde realității, fiindcă mulți din ei ar refuza să-și declare etnia.^[5] În Maramureș, Bucovina, Banat, Dobrogea și Moldova concentrația romilor este sub media țării.^[6]

Denumirea etniei este controversată.^[7][8] De exemplu într-un dicționar cuvântul „țigan” a avut ca o parte din definiția sa „o persoană cu un comportament răutăcios”.^[9]

Numărul oficial al romilor (conform recensămintelor) nu corespunde cu cel estimat (ultimul fiind, de obicei, semnificativ mai mare):

• 1886: 200.000 (3,2%) în Vechiul Regat (estimare neoficială)
• 1930: 242.656 (1,6%) în România Mare
• 1956: 104.216 (0,6%)
• 1966: 64.197 (0,3%)
• 1977: 227.398 (1,05%)
• 1992: 409.723 (1,8%)
• 2002: 535.250 (2,5%)
• 2011: 621.573 (3,0%)^[3]

Nu se știe exact când au venit primii romi în teritoriul României de azi. Jonathan Fox a cercetat și constatat că probabil au venit în secolul XI. Un alt cercetător, Bogdan Petriceicu Hasdeu, a găsit un document semnat de Mircea cel Bătrân care sugerează că veniseră cu un secol înainte de acea dată.^[10]

O atestare documentară a romilor de pe teritoriul României actuale, datează din anul 1385, când domnitorul Țării Românești, Dan I, dăruiește Mănăstirii Tismana posesiunile care aparținuseră mai înainte Mănăstirii Vodița de lângă Turnu Severin, posesiuni primite de la unchiul său Vladislav I, între care și 40 de sălașe de „ațigani”.

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.

Curând după sosirea lor în România, romii au devenit robi ai boierilor care deja locuiau acolo.

Condițiile romilor au fost neînduplecate. Pedeapsa cu moartea a fost des întâlnită: “un sclav care viola o femeie era ars de viu”^[10]. În Transilvania (pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar), dacă un rom vorbea limba romani (țigănească) primea douăzeci și cinci de lovituri cu biciul. Hainele lor tradiționale au fost interzise de asemenea în Transilvania.^{[necesită citare]}

Mulți au fost meșteșugari de lemn, vânzători de cai, și lăutari. Romii au fost cunoscuți mai ales pentru talentul lor muzical. Se poate vedea și astăzi, cum mulți își mai țin de ocupațiile lor din vremea când erau înrobiți.

S-au păstrat numeroase documente interne care ne relatează schimburi de proprietăți contra vite sau robi țigani ori produse de ale solului. Astfel, de exemplu, în 1612 se dă un cal pe un țigan cu femeia și copiii săi; În 1619 o țigancă este plătită cu 40 lei și 2 boi, iar în 1710 cu 30 vedre de miere se cumpără o țigancă.^[11]

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.

Conform Neueste Erdbeschreibung und Staatenkunde. Zweiter Band. von Dr. F.H.Ungewitter. (Dresden, 1848). În Țara Românească trăiau 90.000 de romi reprezentând 4% din populația țării, iar în Moldova 12.000, reprezentând 0,8% din populația statului. Recensământul din Transilvania din 1850 atesta o proporție de 2,2% de romi din populația totală. În secolul al XIX-lea s-a ivit o schimbare în atitudinea față de sclavi, nu doar în România ci și prin toată Europa, astfel, sub influența ideilor liberale ale revoluției de la 1848, toți oamenii au fost declarați liberi și egali, robia romilor^[12] fiind definitiv abolită în 1856. Prima declarație a libertății sclavilor a fost data în anul 1848, dar din cauza faptului că guvernul de atunci a fost slab și nu a durat mult timp, nici acest decret nu a durat, ne având practic efect vizibil. În Moldova și Valahia s-au mai făcut declarații de emancipare în anii 1855 și 1856^[13] respectiv, dar tot nu au avut efectul dorit. În anul 1864 Alexandru Ioan Cuza, care a domnit peste ambele principate la acea vreme, i-a eliberat pe toți romii definitiv. După ce romii au fost eliberați, unii dintre ei au părăsit România. Mulți romi erau deja sau au ajuns în țările din Europa de Vest și mulți au ajuns de asemenea și în America.

Romii din Bucovina, provincie trecută sub stăpânire habsburgică din 1774, sunt primii care au părăsit statutul de robi. Astfel, robia a fost desființată aici printr-un ordin al împăratului Iosif al II-lea dat încă în 1783. Din punct de vedere juridic însă, abia începând din 1803, când li se modifică și statutul fiscal, romii se află în aceeași situație cu ceilalți locuitori ai provinciei.^[14]

La 31 mai 1942, mareșalul Ion Antonescu, (șeful statului), a ordonat trimiterea peste Bug, în limita răsăriteană a teritoriului numit generic "Transnistria", cuprins între apele râurilor Nistru și Bug, până la limanul Niprului, trecut sub administrație civilă românească după declanșarea războiului contra URSS-ului, a următoarelor categorii de romi din România interbelică, împreună cu familiile lor:^[15]

• 1.Țigani nomazi - (căldărari, lingurari etc);
• 2.Țigani stabili - acei care, deși nenomazi, sunt condamnați recidiviști sau nu au mijloace de existență sau ocupație precisă din care să trăiască în mod cinstit prin muncă și deci constituie o povară și un pericol pentru ordinea publică.

Situație numerică privitoare la evacuarea țiganilor nomazi și nenomazi în Transnistria, întocmită de Inspectoratul General al Jandarmeriei, Serviciul Jandarmeriei. Secția a III-a^[16]

1)Țigani nomazi evacuați între 1 iunie și 15 august 1942:

Bărbați..............2.352;

Femei..............2.375;

Copii..............6.714;

Total..............11.441.

2)Țigani nenomazi (stabili) nemobilizabili și periculoși ordinii publice, evacuați cu trenurile de evacuare între 12-20 septembrie 1942:

Bărbați..............3.187;

Femei..............3.780;

Copii..............6.209;

Total..............13.176.

Au mai fost evacuați ulterior cu aprobări speciale, fiind infractori eliberați din închisori:

Bărbați..............22;

Femei..............17;

Copii..............30;

Total..............69.

Total general țigani nomazi și nenomazi evacuați: 24.686

În perioada comunistă, mii de romi au părăsit România, contra unor sume importante de bani și aur, în cadrul unei filiere „mafiote” formate între clanurile de romi, Securitate și Miliție.^[17]

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.

Tradițiile sunt o parte esențială a vieții pentru romi. Acest grup etnic a păstrat multe din tradițiile lor de când erau sclavi. Cel mai decorat și important eveniment din tradiția lor este "nunta țigănească". Ca la cele mai multe culturi din lume nunta la romi este foarte decorată și strălucitoare. Există mult dans și multă muzică. Una din tradițiile care iese la iveală astăzi este tradiția de "căsătorie minoră". Vârsta medie la căsătorie pentru fete este nouăsprezece ani^[10]. Aceasta este o vârstă foarte fragedă în comparație cu alte culturi ale lumii moderne. Romii de multe ori au un respect mai mare pentru tradiția și obiceiurile lor decât față de legile țării în care trăiesc. În cazul căsătoriei minore acest respect al tradiției este motivul multor conflicte între romi și instituțiile de protecție a copilului și Uniunea Europeană.

În anul 2003, aderarea României la Uniunea Europeană era îngreunată de nunta fiicei regelui Cioabă. Ana Maria Cioabă, în vârstă de 12 ani, era măritată forțat cu un tânăr de 15 ani. Raportorul Uniunii Europene, baroana Emma Nicholson a criticat public autoritățile de la București, cerând anularea nunții până în momentul în care ambii miri aveau să împlinească vârsta majoratului. Până la urmă, nunta avut loc, romii invocând tradiția de sute de ani a nunților dintre minori.^[18] Ulterior, comisia pentru Protecția Copilului Sibiu a decis în octombrie 2003 ca Ana Maria Cioabă și Mihai Biriță să se întoarcă separat la familiile lor biologice.^[19]

În mai 2014, regele romilor, Dorin Cioabă, a anunțat că va interzice oficial căsătoriile între minori, precum și „tranzacțiile” care se fac între părinții mirilor. Anunțul regal a venit după ce verișoara regelui Cioabă, Manuela Luminița Cioabă, a decis să fugă de acasă cu iubitul ei, fără știrea părinților.^[20]

Altă tradiție este cea a staborului, care este o instanță neoficială organizată de comunitățile de romi.

Ion Onoriu (1937-1998), a fost primul președinte al Uniunii Democrate a Romilor din România devenită Partida Romilor Pro-Europa, renumit virtuoz de muzică populară și lăutărească, șef de ansamblu român, lider religios, persoana publica, filantrop.

Gabi Luncă (n.16 octombrie 1938), președinta Camerei Naționale a Reprezentanților Romilor, membră fondatoare a partidului Uniunea Nationala Creștină a Romilor din România, politiciană, scriitoare, cetățeană de onoare al Comunelor: Șiria jud. Arad și Vărbilău jud. Prahova, misionară creștină, persoană publică, filantrop.

Florin Cioabă (1954 - 2013) a fost un cunoscut conducător al romilor, care s-a autoproclamat în anul 1997 ca „rege internațional al țiganilor”.

Iulian Rădulescu (1938 - 2017) a fost un conducător al romilor, care s-a autoproclamat în anul 1993 ca "Împărat al rromilor de pretutindeni".

În comunitățile locale, romii sunt conduși de câte un bulibașă.

Unele izvoare istorice și legende arată prezența triburilor nomade, indiene, ale mezilor începând cu cucerirea Mediei de perși. În anul 550 î.Hr., unul dintre descendenții regelui Achaemenes, Cyrus, învinge pe ultimul rege al mezilor, Astyages, și fondează Imperiul Medo-Persan. În 547 î.Hr. împăratul persan Cyrus cel Mare cucerește Sciția Mică până la Dunăre în Bulgaria de azi. În anul 529 î.Hr. într-o expediție împotriva triburilor nomade Cyrus îl capturează pe Spargapises, fiul reginei geților Tomiris și conducătorul armatei, care se sinucide, determinând împăratul să treacă fluviul în zona Brăila, unde moare în luptă cu massogeții.

Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor.

Una din problemele de rezolvat este acea de a da fiecărui copil o șansa egală la educație. Pentru multe minorități acest lucru este o străduință greu de obținut din cauza barierei limbii și a culturii. În România multe familii ale romilor nu trimit copiii lor la școală fiindcă copiii nu au învățat limba română destul de bine. Există organizații care ar încerca să schimbe acest lucru prin a avea învățători care să predea în limba "țigănească" (romani).

Multe alte bariere există așa cum demonstrează următoarele cifre de la situl Partidei Romilor Pro-Europa^[21]:

• Mai puțin de o jumătate din romii intervievați au declarat afilierea lor etnică pe parcursul ultimului recensământ național. Peste 28% au declarat că aparțin populației majoritare.
• 54% din romii intervievați vorbesc limba natală în familie.
• Doar 37% (1 din 3) din romii chestionați au absolvit școala primară, doar 6% (1 din 18) au absolvit școala secundară și 1% au frecventat un colegiu.
• Unul din 5 romi nu vor trimite copiii la școală din lipsa de îmbrăcăminte decentă.
• Părinții își trimit copiii în școli și instituții speciale (deseori pentru copii cu probleme mentale) pentru că ei consideră că "programul școlar este mai ușor și copilul poate să reușească".
• Mai mult de jumătate din romii intervievați consideră că printre ocupațiile tradiționale (așa ca meșteșugărit, vindecare, ghicit, etc.) doar comerțul și muzica le poate aduce un venit.
• Romii consideră că o persoană are nevoie de o sănătate bună (69%), noroc (66%) și sârguință (53%) pentru a reuși în viață. Asistența din partea statului este pe locul 4 după importanță.

În lume, pe lângă numeroase practici păgâne, romii dețin în general religia populației majoritare. Astfel, în conformitate cu religia predominantă a României, majoritatea romilor sunt creștini ortodocși. În ultimele două decenii au existat multe cazuri în care romi ortodocși s-au convertit la diverse culte neoprotestante (totuși, majoritatea enoriașilor acestor comunități religioase nu sunt etnici romi, ci români). În unele localități cu o populație predominant maghiară (în estul și nordul Transilvaniei), romii sunt fie romano-catolici, fie reformați (în funcție de confesiunea maghiarilor). De asemenea, în unele sate care dețin (sau au deținut) o populație săsească există mici comunități de romi luterani (de ex. la Uila). O bună parte a romilor din Dobrogea sunt musulmani (aprox. 1% din totalul romilor din România, una dintre cele mai însemnate comunități fiind cea din Babadag^[22]).

• Ștefan Răzvan (d. 1595), fiul unui tată rrom musulman și al unei mame moldovence ^[23], domn al Principatului Moldovei în perioada (aprilie - decembrie 1595).^[24]
• Ion Onoriu (1937-1998), politician, lider religios creștin, artist, muzicant, persoana publica, filantrop.
• Gabi Luncă (1938-2021), politician, artist, misionară creștină, cetățean de onoare, scriitor, persoana publică, filantrop.
• Johnny Răducanu (1931–2011), contrabasist, pianist, compozitor, aranjor și conducător de formație^[25]
• Ștefan Bănică (1933–1995), actor și cântăreț^[25]
• Dida Drăgan (n. 1946), cântăreață și compozitoare^[25]
• Mădălin Voicu (n. 1952), politician, violonist și dirijor^[25]
• Florin Salam (n. 1979), cântăreț
• Pepe (n. 1979), cântăreț^[25]
• Bănel Nicoliță (n. 1985), fotbalist
• Nicole Cherry (n. 1998), cântăreață^[26]
• Doinița Oancea (n. 15 februarie 1983), actriță
• Alina Șerban (n. 29 octombrie 1987), actriță
• Connectr, cântăreț
• Alex Velea, cântăreț
• Gelu Duminică, sociolog

Deputatul PD-L Silviu Prigoană a înaintat un proiect de lege, prin care propunea înlocuirea în documentele oficiale a denumirii de "rrom" cu cea de "țigan" pentru a elimina confuziile dintre termenii "român" și "rom". În aprilie 2011, Camera Deputaților a respins proiectul de lege^[27].

Ziarul Financial Times comenta astfel propunerea legislativă: Aceasta reflectă frustrarea românilor cu privire la confuzia care se poate face între numele minorității rome și cel al țării lor, deși acesta provine din limba romani și nu are nicio legătură cu România^[28].

Conform unui ministru indian de externe (reluată de India Times), cele aproximativ 20 de milioane de romi care se află în peste 30 de țări sunt parte a diasporei indiene și este posibil să primească cetățenie indiană ^[29]

• Limba romani
• Deceniul de incluziune a romilor
• Cem Romengo
• Wikipedia:WikiProiect Minorități
• Ieniși
• Romani Criss - cea mai cunoscută organizație romă
• Băieși

• Literatură suplimentară
• ro Bibliografie cu studiile si reprezentarile despre romii din Romania cu accentul pe perioada 1990-2007, Fosztó László, Studii de atelier. Cercetarea minoritățlor naționale din România Nr. 3/2008, Institutul pntru studierea problemelor minorităților naționale din România - Guvernul României
• Contribuțiuni la istoricul țiganilor din România, George Potra, București, Editura Fundațiilor, 1939
• Țiganii în istoria României, Viorel Achim, Editura Enciclopedică, 1998
• Robia țiganilor în țările Române: Moldova: Rromii din România: studii și documente istorice, Vasile Ionescu, Editura Centrului rromilor pentru politici publice "Aven amentza", 2000
• Izgonirea țăranilor răzvrătitori de pe moșii: contribuții la cunoașterea frămîntărilor țărănești din Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Gheorghe Platon, 1966
• Romii în România, Cătălin Zamfir, Marian Preda, Editura Expert, 2002
• Rromii în istoria României: antologie și bibliografie, Vasile Ionescu, Centrul rromilor pentru politici publice "Aven amentza.", Editura Centrului rromilor pentru politici publice "Aven amentza", 2002
• Istoria țiganilor: origine, specific, limbă, Lucian Cherata, Editura Z
• Rromii (țiganii) din Gorj: considerații istorice și etnografice, Al. Doru Șerban, Editura Măiastra, 2005
• Romii în România, Cătălin Zamfir, Marian Preda, Editura Expert, 2002
• Incluziune și excluziune. Studii de caz asupra comunităților de romi din România, Fleck Gábor, Fosztó László, Kiss Tamás, Editura ISPMN, 2009
• O mie de ani de singurătate: rromii în proza românească, Vasile Ionescu, Centrul rromilor pentru politici publice "Aven amentza.", Editura Centrului rromilor pentru politici publice "Aven amentza", 2000
• Basme, snoave, povești rrome, Vasile Ionescu, C. Ș Nicolăescu-Plopșor, Heinrich von Wlislocki, Petre Copoiu, Barbu Constantinescu, Gribusyi-Ruja Alexandru, Editura Centrului rromilor pentru politici publice "Aven amentza", 2002
• Rromii în sincronia și diacronia populațiilor de contact, Vasile Burtea, Editura Lumina Lex, 2002
• Minorități etnoculturale, mărturii documentare: țiganii din România (1919-1944), Lucian Nastasă, Andrea Varga, Al Zub, Editura Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, 2001
• Țiganii: mit și realitate, Niculae Crișan, Editura Albatros, 1999
• Țiganii: minoritate națională sau majoritate infracțională, M. Băcanu, Editura Bravo Press, 1996
• Spectrum. Cercetări sociale despre romi, Toma Stefánia, Fosztó László, Editura ISPMN, 2011
• Colecție de studii despre romii din România, László Fosztó, Editura ISPMN, 2009
• Contribuțiuni la istoricul țiganilor din România, George Potra, Editura Curtea Veche, 2001
• Despre poporul nomad al rromilor: imagini din viața rromilor din Transilvania, Heinrich von Wlislocki, Gheorghe Sarău, Editura Atlas, 2000
• Asupra vieții și obiceiurilor Țiganilor Transilvăneni, Heinrich von Wlislocki, Editura Kriterion, 1998
• Cultură și civilizație Romani, Mihai Merfea, Editura Didactică și Pedagogică, 1998
• Educația școlară a copiilor Romi: determinări socio-culturale, Petronel Dobrică, Gabriel Jderu, Editura Vanemonde, 2005
• Romii în cultura săsească în secolele al XVIII-lea și al XIX-le, Marian Zăloagă, Editura ISPMN, 2015 - citește online

• Romii. Drumuri și popasuri, Ioan Mirescu, Editura David Press Print, 2013

• Noua elită a romilor din România
• Stereotipuri și țiganii (d)in România Arhivat în 10 noiembrie 2014, la Wayback Machine.
• Reportaj BBC despre romi
• Intrarea unui rom într-o multinațională: "La început colegii m-au crezut indian" Arhivat în 27 septembrie 2016, la Wayback Machine.
• Mi-am depășit complexul etnic Arhivat în 27 septembrie 2016, la Wayback Machine.
• Țiganii din România Arhivat în 4 decembrie 2011, la Wayback Machine.
• Istoricul Viorel Achim: „Marea migrație a țiganilor abia începe“ Arhivat în 3 decembrie 2010, la Wayback Machine., Ion M. Ioniță, Ovidiu Nahoi, HISTORIA, Nr. 98, Februarie 2010 - articol Adevărul Arhivat în 24 ianuarie 2012, la Wayback Machine.
• Au țiganii biserică?, 8 august 2012, Lavinia Betea, Adevărul
• Mândria gaborilor cu pălărie, 30 octombrie 2006, Evenimentul zilei
• https://www.dropbox.com/s/3c16aqdxpd3ah9j/gabpror%201234.pdf?dl=0

Istorie

• Povestea primilor țigani care au cerut să li se spună romi, 17 aprilie 2012, Andrei Udișteanu, Evenimentul zilei
• De la călăi, la lăutari - istoria țiganilor din Țările Române, 18 februarie 2012, Adevărul - articol Historia Arhivat în 5 iulie 2013, la Wayback Machine.
• Au țiganii biserică?, 8 august 2012, Lavinia Betea, Adevărul - articol Historia Arhivat în 4 decembrie 2012, la Wayback Machine.
• Legi pentru dezrobirea țiganilor, nu a romilor, 19 martie 2009, Jurnalul Național
• DEZBATERE 157 de ani de la dezrobirea unei etnii. Au nevoie țiganii de un muzeu al culturii?, 16 februarie 2013, Laurențiu Ungureanu, Adevărul

Reportaje

• Enclavele țigănești din România, 10 noiembrie 2006, Dragoș Popescu, Evenimentul zilei
• De ce nu-și declară romii etnia, 19 ianuarie 2011, Ionel Dancu, Adevărul

Imagini

• O serie de fotografii cu romii din România realizate în 1938 de un fotograf american Arhivat în 27 septembrie 2016, la Wayback Machine.

v • d • m Grupuri etnice din România Conform recensământului din 2011 Etnie majoritară Români (16.792.868 sau 88,9% din totalul populației) Minorități naționale mari (1–10%) Maghiari (1.227.623 sau 6,5% din totalul populației) · Romi (621.573 sau 3,3% din totalul populației) Minorități naționale mici (0,1–1%) Ucraineni (50.920) · Germani (36.042) · Turci (27.698) · Aromâni (26.500 în 2002) · Lipoveni (23.487) · Tătari (20.282) · Sârbi (18.076) · Slovaci (13.654) Minorități naționale foarte mici (sub 0,1%) Bulgari (7.336) · Croați (5.408) · Greci (3.668) · Evrei (3.271) · Italieni (3.203) · Polonezi (2.543) · Meglenoromâni (2.500 în 1996) · Cehi (2.477) · Ceangăi (1.536) · Armeni (1.361) · Albanezi (520 în 2002) · Ruteni (262 în 2002) · Carașoveni (207 în 2002) · Sloveni (175 în 2002) · Secui (150) · Găgăuzi (45 în 2002) Grupuri etnice dispărute Cerchezi (aprox. 10.000 în sec. XIX) · Harapi (câteva sute în sec. XIX) Grupuri etnice imigrate recent (în special după 1990) Arabi (4.911 în 2002) · Chinezi (2.017) · Filipinezi (800) · Perși (610 în 2002) Istoria demografică a României