Comuna Soveja, Vrancea
| Soveja | |
| — comună — | |
 | |
  Soveja Soveja (România) | |
| Coordonate: 46°0′0″N 26°39′0″E / 46.00000°N 26.65000°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Vrancea |
| SIRUTA | 177762 |
| Reședință | Dragosloveni |
| Componență | Dragosloveni, Rucăreni |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Soveja[*] | Ionuț Filimon[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 94,12 km² |
| Altitudine | 555 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.007 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 627320 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Soveja este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Dragosloveni (reședința) și Rucăreni.
Așezare
[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în zona montană din nord-vestul județului, la limita cu județul Bacău, în zona cursului superior al râului Șușița. Este traversată de șoseaua națională DN2L, care o leagă spre sud de Tulnici (unde se termină în DN2D) și spre sud-est de Câmpuri, Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2).
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Soveja
Români (93,82%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (6,18%)
Componența confesională a comunei Soveja
Ortodocși (92,43%)
Alte religii (0,9%)
Necunoscută (6,68%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Soveja se ridică la 2.007 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.159 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,82%), iar pentru 6,18% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,43%), iar pentru 6,68% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Soveja este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ionuț Filimon[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | ||||||||
| Alianța Dreapta Unită | 1 | ||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Zăbrăuți a județului Putna și era, ca și acum, formată din satele Dragosloveni și Rucăreni, cu 2491 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă.[6] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Vidra a aceluiași județ, cu o populație de 2500 de locuitori.[7]
În 1950, a fost transferată raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, comuna a trecut la județul Vrancea.[8][9]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]
În comuna Soveja se află fosta mănăstire Soveja, monument istoric de arhitectură de interes național, ridicată în 1645 de Matei Basarab, din care se păstrează biserica „Nașterea Domnului”, turnul clopotniță și fragmente din zidul de incintă. La Mânăstirea Soveja a fost surghiunit Alecu Russo de către domnitorul Mihail Sturza în urma reprezentării comediei Jicnicerul Vadră. Aici scriitorul ascultă de la rapsozii locului cântece, balade, doine, una dintre acestea fiind balada Miorița pe care o va transmite lui Vasile Alecsandri. În timpul surghiunului său de 5 săptămâni, scrie jurnalul Soveja. Ziarul unui exilat politic la 1846, publicat postum de Al. Odobescu.
Un alt monument de interes național din comună este Mausoleul Eroilor din Primul Război Mondial, construit între 1923 și 1928 și inaugurat în 1929 și clasificat ca monument funerar sau memorial.
În rest, în comună mai există două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument memorial sau funerar — cimitirul ostașilor germani aflat la marginea mănăstirii. Celălalt este un sit arheologic aflat la sud-est de satul Dragosloveni și care cuprinde urmele unor așezări din eneolitic(cultura Cucuteni faza A), Epoca Bronzului și perioada Latène (cultura geto-dacă).
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Simion Mehedinți (1869-1962), academician, geograf și geopolitician.
- Alexandru Hanță (1932 - 2008), profesor universitar.
- Gheorghiță Geană, profesor universitar, filosof, antropolog.
- Nicolae Turcan, conferențiar universitar, filosof, teolog.
- Gheorghe Nedelcu, conferențiar universitar, doctor în chimie.
- Constantin Fătu, profesor universitar, medic.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Soveja, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 452.
- ^ „Comuna Soveja în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Soveja (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Monografia comunei Soveja, Florica Albu, Iulian Albu, Editura Universal Dalsi, București, 2002
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Mausoleul de la Dragosloveni-Soveja Arhivat în , la Wayback Machine.
- Soveja, oaza de liniste din Vrancea, Alexandrina Iordache, 1 septembrie 2012, InfoEST
- Soveja isi plange prezentul[nefuncțională], 19 august 2006, Marian Garleanu, România liberă
- Soveja, ca un pansament pe rana uitării[nefuncțională], 5 noiembrie 2011, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina
- Soveja, cea mai ozonată stațiune din Europa a ajuns un cătun părăsit, 19 aprilie 2010, Adevărul
- ,, SOVEJA – IERUSALIMUL COPILĂRIEI MELE”, Arhivat în , la Wayback Machine. 11.05.2015, Constantin Macarie, Emigrantul.ro
- Comoara din Soveja Arhivat în , la Wayback Machine., Cristi Merchea, 08.11.20202, emigrantul.ro
- La Soveja, o mămică tânără mai coase cămăși populare. Cu mii de aprecieri pe Facebook Arhivat în , la Wayback Machine., Cristi Merchea, 22.02.2019, emigrantul.ro
- Drui, drui, drui, la Sumedrui… la Soveja Arhivat în , la Wayback Machine., 25.10.2016, Cristi Merchea, Raul Necula, emigrantul.ro
- Mausoleul Soveja – „un parapet de capete uscate rămâne, pân-la urmă, din eroi” Arhivat în , la Wayback Machine. Cristi Merchea, 27.09.2016, emigrantul.ro
- Soare, biciclete, istorie și oameni frumoși la Soveja Arhivat în , la Wayback Machine., Cristi Merchea, 18.09.2016, emigrantul.ro
- Locul meu de suflet[nefuncțională – arhivă], Soveja, Elena Loredana CIOBĂNACHE, 13.09.2016, emigrantul.ro
- Odă bucuriei la Soveja Arhivat în , la Wayback Machine., Cristi Merchea, 26.10.2015, emigrantul.ro
- „Din momentul ăsta construim” la Soveja Arhivat în , la Wayback Machine., Cristi Merchea, 04.03.2021, emigrantul.ro
- Memento Miorita,165 de ani, la Soveja, Romeo Valentin Muscă, 28.03.2011, Ziarul de Vrancea
- S-a stins „doamna școlii” din Soveja, Cristi Merchea, 7 mar 2016, Ziarul de Vrancea
- Galerie foto!!! Marele incendiu de la Soveja sau cum se repetă tragedia Colectiv, 13 feb 2016, Marian Florin DÎRDALĂ, Ziarul de Vrancea
- Soveja, stațiunea copilariei mele, distrusă de ignoranță, Alexandra TĂTARU, 19 feb 2016, Ziarul de Vrancea
- Sărbătoare la Soveja: "Mierarul" nostru a împlinit 100 de ani, Prof Constantin Macarie, 22 dec 2014, Ziarul de Vrancea
- Sovejanul Mircea Stoica este din nou cel mai bun pădurar vrâncean, Gabriel Sava, 12 sep 2014, Ziarul de Vrancea
- Traseele turistice din Soveja, marcate de voluntari, Constantin Macarie,8 sep 2016, Ziarul de Vrancea
- „Soveja între realitate și amintire”, o frescă a societății sovejene interbelice și postbelice Costică NEAGU, 4 aug 2019, Ziarul de Vrancea
- „Tribunul învățătorimii” este vrâncean | Vasile Iftimescu, născut la Valea Sării, a fost învățător la Școala Soveja timp de 22 de ani, Prof. Ioan Potop, 23 iul 2019, Ziarul de Vrancea
- Apicultorul Ovidiu Bînzaru din Soveja are produsul montan ”miere de mană”, Ziarul de Vrancea
- Cea mai frumoasă casă de Crăciun - Concurs organizat de Primăria Soveja, Ziarul de Vrancea, 6 dec 2020, Ziarul de Vrancea
- Un pic de istorie din Soveja, Cristi Merchea,10 feb 2021, Ziarul de Vrancea
- SOVEJA, un loc scăldat de istorie și legendă, Marian MUȘAT, 07 decembrie 2019, Revista Ferma
- CAȘCAVALUL DE SOVEJA e făcut cu... socoteală!, Marian MUȘAT, 05 noiembrie 2019, Revista Ferma
Mănăstirea Soveja
- Biserica - pildă de pace între domnitorii Matei Basarab și Vasile Lupu Arhivat în , la Wayback Machine., 3 august 2009, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina
_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG){kind=small}
| |||||||||||||||||||
