Theodor Văscăuțeanu
Theodor Văscăuțeanu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Bulboci, raionul Soroca, Moldova |
Decedat | (37 de ani) Iași, România |
Căsătorit cu | Eliza Văscăuțeanu |
Cetățenie | Imperiul Rus Regatul României |
Ocupație | geolog |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Alma Mater | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași |
Modifică date / text |
Theodor Văscăuțeanu (n. 18 februarie 1896, Bulboci, ținutul Soroca – d. 18 septembrie 1933, Iași)[1] a fost un geolog și paleontolog român,[2][3] cadru didactic la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1922-1933).[4]
Activitate științifică
[modificare | modificare sursă]Theodor Văscăuțanu a fost un produs al școlii de geologie–paleontologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, condusă de către Ion Simionescu. Sub îndrumarea acestuia a elaborat și susținut (în 1931) lucrarea de doctorat intitulată Formațiunile siluriene din malul românesc al Nistrului, care a sistematizat studiul formațiunilor sedimentare paleozoice, mezozoice și terțiare dintre Prut și Nistru.[3] Teza a fost susținută la Universitatea din București, unde se mutase de curând mentorul său.
Din silurianul de pe malul românesc al Nistrului a determinat peste 300 de taxoni de celenterate, brachiopode, gastropode, briozoare, cefalopode, trilobiți, ostracode, bivalve etc. A studiat în premieră ordovicianul din bazinul moldo–podolic, evidențiind o bogată faună de nevertebrate. Pentru sarmațianul mediu a pus în evidență 54 specii, de la foraminifere la vertebrate, în lucrarea „Fauna argilelor sarmatice de la Ungheni”.[5] A adunat o colecție impresionantă, multe specimene aflându-se în prezent în posesia muzeelor și facultăților de profil din Iași și București (în diverse stadii de conservare).[6]
Activitate politică
[modificare | modificare sursă]A desfășurat și o intensă activitate politică, manifestându-se ca un om politic cu un pronunțat caracter democratic.[1] Notabilă este luarea de poziție[7] (ca secretar al Cercului studenților basarabeni)[8] din 1 aprilie 1921 împotriva mișcării naționaliste inițiate și conduse de Alexandru C. Cuza și Corneliu Zelea Codreanu, mișcare aflată în plină ascensiune la acea dată.
Lucrări semnificative
[modificare | modificare sursă]- „Asupra cretacicului superior din nordul Basarabiei”, ARMSȘt, București, anul 1 (1923), pp. 287–299
- „Urmele omului preistoric în Basarabia”, RS Adamachi, anul 11 (1925), pp. 153–157
- „Asupra prezenței Ordovicianului în bazinul Moldo–Polonic, ARMSȘt, București, anul 3 (1928-1929)
- „Fauna argilelor sarmatice de la Ungheni”, Ann. Inst. Geol. României, București, anul 13 (1929), pp. 85–130
- Formațiunile siluriene din malul românesc al Nistrului: contribuțiuni la cunoașterea paleozoicului din bazinul Moldo-Podolic („Les formations siluriennes de la rive roumaine du Dniester. Contributions à la connaissance du Paléozoïque du bassin moldo–podolique”), teză de doctorat susținută în 1931, Facultatea de Științe a Universității din București, publicată în 1932 (584 pp.)
In memoriam
[modificare | modificare sursă]- O stradă din Iași îi poartă numele.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „Theodor Văscăuțeanu, geolog”. Evenimentul. . Accesat în .
- ^ T. Gridan, S. Gridan. „Începuturile geologiei în România” (PDF). Accesat în .
- ^ a b L. Olaru, D. Tabără. „Paleontologia în decursul celor 150 de ani de la înființarea Universității „Al. I. Cuza" din Iași”. Buletinul paleontologilor români, 17 (2010). pp. 3–13.
- ^ „Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iași - Rectoratul. Inventar 1860-1944, Arhivele naționale” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Marin Cârciumaru, Elena Cristina Nițu (). Contribution à la bibliographie interdisciplinaire du Paléolithique, Épipaléolithique et Mésolithique de la Roumanie et la République Moldova (în franceză). Târgoviște: Valahia University Press.
- ^ Mihai Dumbravă, Alain Robert, Maurice Blieck. „Review of the pteraspidiform heterostracans (Vertebrata, Agnatha) from the Devonian of Podolia, Ukraine, in the Theodor Vascautanu collection, Bucharest, Romania”. Acta Paleontologica Romanie, 5 (2005) (în engleză). pp. 163–171. Accesat în .
- ^ Arh. St. Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Rectorat, dos. 953, p. 8
- ^ Corneliu Ciucanu. „A.C. Cuza și mișcările studențești din anii 1922-1923. Constituirea și activitatea ligii apărării național-creștine (1923-1930)” (PDF). Zargidava – Revistă de istorie, 9 (2010). Bacău. pp. 81–102. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
|