Panda mare

Panda mare
Stare de conservare

specie vulnerabilă[1]
Clasificare științifică
SupradomeniuBiota
SupraregnEukaryota
RegnAnimalia
SubregnEumetazoa
ÎncrengăturăChordata
SubîncrengăturăVertebrata
InfraîncrengăturăGnathostomata
SupraclasăSarcopterygii
ClasăMammalia
SubclasăTetrapodomorpha
InfraclasăElpistostegalia
SupraordinLaurasiatheria
OrdinCarnivora
MagnordinBoreoeutheria
SubordinCaniformia
InfraordinArctoidea
SuprafamilieUrsoidea
FamilieUrsidae
GenAiluropoda
Nume binomial
Ailuropoda melanoleuca[2][3][4]
David, 1869
Areal de răspândire

Panda mare (Ailuropoda melanoleuca), colocvial numit ursul panda, este o specie de urși[5] nativă în sudul Chinei centrale.[6] Deși aparține de ordinul Carnivora, panda mare se hrănește în proporție de 99% cu bambus.[7] În sălbăticie ocazional mănâncă și alte ierburi, și părți ale unor plante, sau chiar carne sub formă de păsări, rozătoare, sau leșuri. În captivitate ei mai primesc miere, ouă, pește, igname, frunze de arbuști, portocale sau banane, dar și mâncare special preparată.[8][9]

Panda mare trăiește în câteva lanțuri muntoase din China centrală, în principal în Sichuan, dar de asemenea și în învecinatele Shaanxi și Gansu.[10]

Panda mare este o specie vulnerabilă.[11]

Generalități

[modificare | modificare sursă]

În puținele populații cu efectiv redus, ce trăiesc în pădurile montane ale Chinei Centrale, urșii panda sunt printre cele mai rare mamifere de pe glob.

Urșii panda ajung în lungime până la 1,5 m și aproximativ 1.75 m în înălțime. Masculii sunt cu 10-20% mai mari decât femelele. Masculii cântăresc până la 150 kg, iar femelele până la 125 kg.

Panda este una dintre speciile de urși care au cea mai lungă coadă, care ar putea ajunge până la 5–6 cm lungime. Urșii panda trăiesc până la 25-30 de ani.

Urșii panda consumă exclusiv frunze și lăstari de bambus. Bambusul este o plantă dulce cu creștere înaltă, pe care ursul panda o mărunțește cu ușurință. Dinții ursului panda, ce inițial erau propice smulgerii și mărunțirii cărnii, au evoluat ulterior aplatizându-se, devenind specializați în măcinat pentru a aduce hrana la o consistență de pastă.

La ora actuală mai trăiesc circa 1.600 exemplare în sălbăticie, iar viitorul acestei specii se anunță a fi unul deosebit de sumbru.[12] Populația actuală de urși panda sălbatici trăiește doar în 6 masive muntoase situate între câmpia Sichuan și platoul tibetan.[12] Se consideră că, peste 70 ani, din cauza fenomenului de încălzire globală, jumătate din arealul actual al urșilor panda nu va mai putea fi locuit de aceștia.[12]

Subspecii:

  1. ^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*][[The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2 |​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ Mammal Species of the World[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ A Guide to the Mammals of China[*][[A Guide to the Mammals of China (book by Andrew T. Smith)|​]], p. 423  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ Integrated Taxonomic Information System, , accesat în  
  5. ^ Lindburg, Donald G.; Baragona, Karen (). Giant Pandas: Biology and Conservation. University of California Press. ISBN 0-520-23867-2. 
  6. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite iucn
  7. ^ Quote: "Bamboo forms 99 percent of a panda's diet", "more than 99 percent of their diet is bamboo": p. 63 of Lumpkin & Seidensticker 2007. (as seen in the 2002 edition).
  8. ^ „Giant Panda”. Discovery Communications, LLC. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „Giant Pandas”. National Zoological Park. Accesat în . 
  10. ^ Scheff, Duncan (). Giant Pandas. Animals of the rain forest (ed. illustrated). Heinemann-Raintree Library. p. 8. ISBN 0-7398-5529-8. 
  11. ^ „Four out of six great apes one step away from extinction – IUCN Red List”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ a b c Va dispărea habitatul urșilor panda?, 8 aprilie 2012, Descoperă, accesat la 24 mai 2012

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Panda mare la Wikimedia Commons