Alba Iulia

Alba Iulia
Gyulafehérvár  (maghiară) Karlsburg  (germană)
—  municipiu și reședință de județ[*]​  —
Poarta principală Cetatea Alba Iulia Muzeul Unirii Sinagoga
Drapel Stemă
Alba Iulia Alba Iulia (România) Localizarea orașului pe harta României
Alba Iulia Alba Iulia (Județul Alba) Localizarea orașului pe harta județului Alba
Coordonate: 46°04′17″N 23°34′23″E ({{PAGENAME}}) / 46.07139°N 23.57306°E
Țară	România
Județ	Alba
SIRUTA	1017
Reședință	Alba Iulia[*]​
Localități componente	Alba Iulia[*]​ Bărăbanț Micești Oarda Pâclișa
Guvernare
- Primar	Gabriel-Codru Pleșa (PNL, octombrie 2020)
Suprafață
- Total	103,65 km²
Altitudine	230 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	64.227 locuitori
- Densitate	566 loc./km²
Fus orar	Ora Europei de Est
Cod poștal	510002–510408
Prefix telefonic	258
Localități înfrățite
- 17 orașe înfrățite	listă
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Alba Iulia
Modifică date / text

Alba Iulia, în slavona veche Bălgrad, (în maghiară Gyulafehérvár, în traducere: Cetatea Albă a lui Iuliu, în latina medievală Albensis Transsilvane, în germană Weißenburg, apoi Karlsburg) este municipiul de reședință al județului Alba, Transilvania, România, format din localitățile componente Alba Iulia (reședința), Bărăbanț, Micești, Oarda și Pâclișa. Se află în zona de sud-vest a Transilvaniei, pe malul râului Mureș.

În antichitate, pe locul actualei cetăți s-a aflat castrul roman Apulum. Orașul a fost între anii 1541 și 1711 reședința principilor Transilvaniei și astfel capitala politică a Principatului Transilvaniei. Între 1595–1596, sub Sigismund Báthory, respectiv între 1600–1601, sub Mihai Viteazul, a fost reședința conducătorului politic al Moldovei, Transilvaniei și Țării Românești, aflate în uniune personală. La 1 decembrie 1918 a fost locul de desfășurare a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care a legitimat popular unirea Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de încoronare a regelui României Mari, Ferdinand I și consoartei regale Maria, moment care a consfințit importanța simbolică a orașului, datorită rolului său de capitală istorică.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Înainte de cucerirea romană, în apropierea actualului oraș exista localitatea dacică Apoulon, important centru fortificat menționat pe hărțile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, orașul s-a numit Apulum, iar fortificația dacică preexistentă a fost extinsă prin efortul soldaților Legiunii a XIII-a Gemina staționate aici. În Evul Mediu orașul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia (după Iula, un conducător local din secolul al X-lea), centru al administrației Regatul Ungariei din Transilvania. În documentele medievale redactate în limba slavonă orașul apare sub numele Bălgrad (Cetatea Albă).^[1]

Stema municipiului Alba Iulia se compune dintr-un scut rotunjit cu marginile triunghiulare, scut tăiat în bandă și în bară, cu trei cartiere. În primul cartier, de azur, se află pasărea cruciată a Țării Românești, de aur, însoțită de soare în dreapta și de lună în stânga, tot de aur. În cartierul doi, în câmp roșu, este reprezentat capul de bour al Moldovei, de argint, însoțit în dreapta de o rază luminoasă și în stânga de semilună crai nou, tot de argint. Între coarnele bourului se află o stea de argint cu cinci raze. În vârful scutului, în câmp de aur, pe o terasă neagră din șapte dealuri, se află doi lei rampanți, afrontați, de culoare roșie, ținând între labe o spadă neagră. În șef, în câmp de hermină, se regăsește coroana de oțel a României, în culoare naturală. Scutul este surmontat de o acvilă cruciată ieșind.
Semnificațiile elementelor însumate:
Coroana din șef, plasată pe hermină, este coroana României. Ea amintește atât de independența României, obținută în anul 1877, cât și de înfăptuirea Marii Uniri în anul 1918. Acvila cruciată, capul de bour și leii rampanți sunt simbolurile tradiționale pentru provinciile României, a căror unitate s-a desăvârșit în anul 1918. Acvila cruciată aflată pe coroana murală semnifică rangul de capitală a Principatelor Unite în timpul lui Mihai Viteazul și este semnul distinctiv adoptat pentru toate localitățile, foste capitale ale românilor, în decursul istoriei. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reședință de județ^[2].

Numeroase izvoare atestă, înainte de a fi fost atestat numele prin documente istorice scrise, existența pe acest teritoriu și în împrejurimile lui imediate a unor așezări preistorice datând din mileniul al V-lea î.C.; în partea de nord a orașului s-a descoperit o importantă așezare neolitică (5000-1900 î.C.), care a fost locuită de triburi de păstori și agricultori. În numeroase puncte de pe teritoriul orașului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveală obiecte din epoca bronzului (1700-1000 î.Hr.).

Demnă de menționat este și cetatea de pământ din epoca fierului, descoperită pe înălțimile din stânga Mureșului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia). Această cetate, datată pe la jumătatea mileniului I î.C., este fortificată cu valuri de pământ și șanțuri, înglobând un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Mureșului, a fost, probabil, un centru tribal dacic de seamă.^{[cercetare originală]} Dacii au atins aici un apogeu politic, social și economic. Ei au pus bazele unei așezări puternice - Apoulon - ce se va impune mai târziu.

În jurul castrului întemeiat de romani, au luat naștere două orașe cu numele de Colonia Aurelia Apulensis și Colonia Nova Apulensis.

Există și date concrete despre voievodatul transilvănean cu centrul la Alba Iulia, condus de Iula cunoscut și sub numele de Geula sau Gyula (în maghiară). Voievodul Gyula, de la care provine denumirea maghiară Gyulafehérvár, a ctitorit la sfârșitul secolului al X-lea la Alba Iulia o bazilică mai veche decât actuala Catedrală Sfântul Mihail, având ca episcop pe grecul Ieroteu.^[3] Într-o cronică germană Iula era considerat rege:

„Stephen rex Ungaricus super avunculum suum regem Iulum cum exercitum venit”

—Annales Hildesheimenses - text original^[4]

Ruinele bazilicii lui Gyula au fost descoperite în 2011. După integrarea Transilvaniei în regatul Ungariei orașul a Alba Iulia a devenit unul dintre cele mai importante centre urbane din perioada dinastiei arpadiene. În urma unor ordonanțe regale a fost stabilită structura administrativă și religioasă a țării, în urma căreia la Alba Iulia a fost stabilită o reședință episcopală. După victoria trupelor regelui Ștefan asupra fratelui său Cupan (în latină) (sau Koppány în maghiară), trupul acestuia a fost tăiat în patru și una din cele patru bucăți a fost trimisă la Alba Iulia.

Între anii 997-1006 Ștefan a reușit centralizarea regatului Ungariei, după consumarea unui violent conflict armat care i-a opus lui Ștefan cel Sfânt pe Iula sau Gyula cel Tânăr, unchiul său. O răscoală a sașilor, extrem de violentă, a avut loc în 1277, provocată de zecimea episcopală. Sașii au luat cu asalt catedrala din Alba Iulia, chiar în timpul slujbei religioase, dându-i foc fără reținere, ceea ce a dus la moartea a peste 2.000 de oameni. Totodată, au fost demolate și alte lăcașuri de cult din oraș și din împrejurimi. În procesul ținut în 1309 în prezența cardinalului Gentile, s-a dovedit că sașii revoltați au aruncat în foc preoții și canoanele, au ars alte biserici, au răpit și au luat cu ei veșmintele găsite, potirurile, crucile, toate podoabe bisericești, cum ar fi și comorile lor. Printre victime s-au numărat fermieri profesioniști, preoți etc., mulți locuitori ai orașului Alba Iulia. Alba Iulia a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), după ce în prima fază a fost posesiune a Episcopiei Transilvaniei. Din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, dupa dezmembrarea Regatului Ungar în urma înfrângerii suferite în Bătălia de la Mohács (1526), Transilvania devine tributară Porții otomane, bucurându-se de o deplină autonomie internă.

Palatul principilor Transilvaniei, inițial unul episcopal, a fost refăcut din temelii de către Ioan al II-lea Sigismund (1540-1551, 1556-1571). Bathoreștii au fost cei care i-au dat strălucirea. Primul, în ordine cronologică, Ștefan Báthory, l-a refacut în stil italian. El și-a legat numele și de alte construcții, cum ar fi podul peste Mureș și apeductul din palat. Iar nepotul său, principele Sigismund (1581-1597, 1598-1599, 1600-1601), s-a remarcat și el prin mici adaosuri. În 1590 a cerut să fie reconstruită orga catedralei, distrusă în timpul confruntărilor religioase din 1566.

În data de 14 decembrie 1576 principele Ștefan Báthory a fost ales rege al Poloniei, iar Transilvania a fost guvernată, în numele lui Ștefan Báthory, de fratele acestuia, Cristofor Báthory, iar apoi de Sigismund Báthory, fiul lui Cristofor. Autoritatea centrală a principelui a fost consolidată, iar drepturile Dietei au fost restrânse. În anul 1594 atât Aron Vodă, domnul Moldovei, cât și Mihai Viteazul, domnul Țării Românești, au recunoscut suzeranitatea lui Sigismund Báthory, ceea ce a însemnat prima unire politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești.

La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești sub cârmuirea sa. Cheile orașului i-au fost înmânate de episcopul Demetrius Napragyi, cel care deținea funcția de cancelar al Transilvaniei.

La 7 octombrie 1698 a avut loc la Alba Iulia Sinodul de Unire cu Biserica Romei, sinod prezidat de mitropolitul Atanasie Anghel.

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România a fost proclamată la 1 decembrie 1918 prin Declarația de la Alba Iulia.

Încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei Maria a avut loc în data de 15 octombrie 1922 în fața Catedralei Încoronării, act care a simbolizat unirea tuturor provinciilor istorice ale României sub sceptrul aceluiași monarh.

La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Național-Țărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetățeni.

În anul 1933 orașul nord-italian Alessandria a donat orașului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), ca semn al moștenirii culturale latine comune. La data de 13 aprilie 2007 a avut loc inaugurarea oficială a „Pieței Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrățirii dintre cele două orașe.

Între 1938 și 1950, Alba Iulia a fost reședinței plășii omonime Alba Iulia, unitate administrativă sub-divizionară de ordin doi în cadrul județului interbelic Alba.

Plasa Alba Iulia, înființată în anul 1938, prin desprinderea unor localități din plasa Ighiu, a fost desființată, prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950, atunci când au fost desființate județele și plășile din țară, pentru a fi înlocuite cu regiuni și raioane, unități administrative organizate după model sovietic.

În urma reformei administrative din 1968 orașul a devenit municipiu.

La 1 decembrie 1990 a avut loc la Alba Iulia prima sărbătorire centrală a zilei de 1 decembrie ca zi națională a României, organizată de regimul Ion Iliescu (FSN). Cuvântarea lui Corneliu Coposu, liderul opoziției anticomuniste, a fost perturbată de huiduieli.

Municipiul Alba Iulia este situat la o altitudine de 270 m, la o distanță de 340 km de București, 100 km de Cluj, 70 km de Sibiu și la 241 km de Arad și are o suprafață de 10.365 ha. Este așezat în perimetrul format de râul Ampoi, râul Sebeș, crestele munților Apuseni și Podișul Transilvaniei. Orașul propriu-zis este așezat pe prima terasă a Mureșului, care formează spre est un șes lung de 8–10 km și lat de 2–4 km. Partea de vest a orașului este străjuită de înălțimile împădurite ale Munților Metalici cu Vârful Mamut (630 m). Spre est, peste Mureș, se disting dealurile argiloase de culoare roșiatică ale podișului ardelean, erodate de râurile Mureș, Sebeș și Secaș, acestea formând un șir de râpe cu forme interesante și vegetație rară. Spre partea de sud se văd culmile munților Sebeșului, cu Vârful Șurianu (2059) și cu vârful Pătru (2130). Municipiul Alba Iulia este așezat în centrul podișului ardelean, la 46°05' latitudine nordică și 23°34' longitudine estică, 330 m altitudine, într-o zonă de interferență a dealurilor ce coboară din Munții Trascăului cu șesurile din valea cursului mijlociu al Mureșului.

Conform statisticii al ziaristului, scriitorului și politicianului român Ioan Russu-Șirianu, în 1900, Alba Iulia a avut 16.560 locuitori din care 9.628 români, 5.416 maghiari, 1.343 nemți și 173 de altă etnie, de verificat în lucrarea sa Românii din statul ungar din 1904.^[5]

Conform recensământului oficial din 1910 Alba Iulia a avut 11.616 locuitori, din care 5.226 aveau maghiara ca limba maternă (44,98%), 5.170 româna (44,50%), 792 germana (6,81%), 287 rromani (2,47%). În total, 7336 persoane știau să vorbească ungurește, și 6872 erau alfabetizați. Ca religie, 2846 erau ortodocși, 2820 greco-catolici, 2613 romano-catolici, 1106 calviniști, 503 luterani, 1586 mozaici.^[6]

În anul 2020 orașul avea 74.885 de locuitori (sursa: www.insse.ro)

Componența etnică a municipiului Alba Iulia

     Români (83,75%)

     Maghiari (1,13%)

     Alte etnii (1,22%)

     Necunoscută (13,9%)

Componența confesională a municipiului Alba Iulia

     Ortodocși (74,67%)

     Penticostali (2,1%)

     Greco-catolici (1,63%)

     Romano-catolici (1,6%)

     Baptiști (1,43%)

     Alte religii (3,15%)

     Necunoscută (15,42%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Alba Iulia se ridică la 64.227 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 63.536 de locuitori.^[7] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,75%), cu o minoritate de maghiari (1,13%), iar pentru 13,9% nu se cunoaște apartenența etnică.^[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,67%), cu minorități de penticostali (2,1%), greco-catolici (1,63%), romano-catolici (1,6%) și baptiști (1,43%), iar pentru 15,42% nu se cunoaște apartenența confesională.^[9]

Alba Iulia - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Alba Iulia are o echipă de fotbal Unirea Alba Iulia și o echipă de baschet Universitatea 1 Decembrie Alba Iulia (Liga I).

Stadionul Cetate din Alba Iulia are o capacitate de 18.000 de locuri, dintre care 8500 pe scaune.Stadionul a fost inaugurat în anul 1982.Stadionul dispune de o pistă de atletism și de un mini-hotel la care sunt cazați jucătorii echipei Unirea Alba Iulia. La Alba Iulia funcționează un bazin olimpic de înot, precum și mai multe baze sportive moderne, piste pentru biciclete etc.

Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” este primul liceu românesc înființat în februarie 1919 de Consiliul Dirigent al Transilvaniei.^[10] Până în 1948 s-a numit Liceul „Mihai Viteazul”^[11][12] iar din 1960 se numește Liceul Horia Cloșca și Crișan.^[13]

Universitatea 1 decembrie 1918 din Alba Iulia a fost înființată în 1991 în clădirea care a fost până în 1948 liceul romano-catolic de băieți Gustav Majlath.^[14][15] Din 2007 sediul rectoratului universității se găsește în Palatul Apor.

Tradiția academică a orașului se leagă de Colegiul Bethlen din Alba Iulia, înființat în anul 1622 de principele Gabriel Bethlen. Colegiul a fost o școală de tip umanist, ridicată în anul 1629 la rangul de școală academică (Academicum Collegium seu Gymnasium illustre, Collegium Academicum Bethlenianum) cu trei facultăți: teologică, filozofică și filologică. Invazia turco-tătară din 1658 a produs însemnate pagube cetății și colegiului, care a fost nevoit să se mute la Aiud, unde funcționează până în prezent Colegiul Național Bethlen din Aiud.^[16]

La mijlocul secolului al XVIII-lea ordinul iezuit a deschis un nou colegiu la Alba Iulia, precursorul Liceului Romano-Catolic Gustav Majlath. În anul 1948 acest liceu a fost desființat, iar în clădire a fost instalat un liceu militar, iar din anii 1960 un liceu industrial (Liceul Industrial Nr. 4).^[17]

Municipiul Alba Iulia este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Gabriel-Codru Pleșa, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[18]

În Alba Iulia își are sediul o curte de apel cu competență teritorială asupra județelor Alba, Sibiu și Hunedoara. Direcția Națională Anticorupție are un serviciu teritorial la Alba Iulia, cu competență teritorială identică cu cea a Curții de Apel Alba Iulia.

Municipiul Alba Iulia este centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Centru, cu județele Alba, Brașov, Sibiu, Harghita, Covasna și Mureș în componență.

În Alba Iulia își are sediul central Federația Agențiilor Române de Energie - FAREN. La Alba Iulia funcționează singurul birou de reprezentanță al ARE (Adunarea Ansamblului Regiunilor Europene) din Europa Centrală și de Sud-Est.

La Alba Iulia își au sediul Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, înființată în anul 1009, cu jurisdicție asupra întregii Transilvanii, și Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia, înființată în anul 1600, unită la sfârșitul secolului al XVII-lea cu Biserica Romei, reînființată în 1975, cu jurisdicție asupra județelor Alba și Mureș.

Principala zonă istorică a orașului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit orașul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreața în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost construită în perioada 1716-1735, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionantă de acest tip din centrul Europei, în special datorită porților triumfale ce asigurau accesul, inițial în număr de șase.

Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificației sunt: Catedrala Romano-Catolică, Catedrala Încoronării, Muzeul și Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii, Biblioteca Batthyaneum, Celula lui Horea, Cloșca și Crișan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat în memoria lui Horea, Cloșca si Crișan, Traseul Celor Trei Fortificații - incluzând Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestră a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul închinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a Ardealului ctitorită de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand și al Reginei Maria etc.

În interiorul Catedralei Încoronării se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea și prigoana comunismului, reprezentându-i pe regele Ferdinand și pe regina Maria. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara. Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu, se poate vedea o interesantă poziționare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte două urechi, sculptură realizată și poziționată într-un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.

Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic târziu, cel mai valoros monument de arhitectură din Transilvania, de aceeași vârstă cu celebra Catedrală Notre-Dame de Paris, 1247 - 1291. Catedrala a fost construită în perioada 1247-1291, dezvoltând o basilică din sec. 9, distrusă parțial de mongoli la marea invazie din anul 1241, și se pare că la elaborarea planurilor inițiale a contribuit și arhitectul francez Villard de Honnecourt.^[19]

Altele: Parcul Dendrologic "Dr. Ion Vlad", mocănița etc.

Orașul este conectat din anul 1868 la rețeaua feroviară. Gara Alba Iulia a fost dată în folosință odată cu inaugurarea liniei de cale ferată Budapesta-Arad-Alba Iulia.^[20]

• Gabriel Bethlen (1580 - 1629), principe al Transilvaniei;
• Martin Opitz (1597 - 1639), unul din cei mai însemnați poeți din epoca barocului;
• Ignaz von Born (1742-1791), mineralog;
• Ignațiu Batthyány (1741 - 1798), episcop romano-catolic, întemeietorul Bibliotecii Batthyaneum
• Adalbert Cserni (1842 - 1916), întemeietorul muzeului din Alba Iulia; unul dintre cei mai cunoscuți oameni de știință care a trăit în Alba Iulia.^[21]
• Atanasie Anghel, episcop (1698 - 1713), ctitorul Bisericii din Maieri;
• Iosif Iacobici (1884 - 1952), general;
• Samoilă Mârza (1886 - 1967), fotograf;
• Alexandru Borza (1887 - 1971), preot, botanist;
• Áron Márton (1896 - 1980), episcop romano-catolic;
• Bujor Teculescu (1902 - 1972), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
• Emilian Birdaș (1921 - 1996), episcop ortodox;
• Romulus Rusan (1935 - 2016), scriitor, cofondator al Memorialului Sighet;
• Horia Flămându (n. 1941), sculptor;
• Ioan Bocșa (n. 1947), solist de muzică populară;
• Vali Șerban (n. 1953), artist, renumit cantautor de muzică folk;
• Laura Stoica (1967 - 2006), cântăreață, actriță;
• Marius Moga (n. 1981), cântăreț, compozitor;
• Ana Rodean (n. 1984), atletă;
• Călin Cristea (n. 1988), fotbalist;
• Vlad Brumaru (n. 1995), actor;
• Sebastian Culda (n. 1996), fotbalist.

Municipiul Alba Iulia este înfrățit cu următoarele localități:

• Chișinău, Moldova
• Arnsberg, Germania
• Székesfehérvár, Ungaria
• Nazaret, Israel
• Aeghio, Grecia
• Alcalá de Henares, Spania
• Sliven, Bulgaria
• Duzce, Turcia
• San Benedetto del Tronto, Italia
• Varese, Italia
• Alessandria, Italia

• 
  Catedrala Romano-Catolică
• 
  Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia
• 
  Muzeul Unirii, intrare față
• 
  Obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan
• 
  Poarta I, vedere exterioară
• 
  Poarta III, vedere exterioară
• 
  Vedere Sala Unirii dinspre Parcul Custozza
• 
  Salva de tun executata de catre Garda Cetatii
• 
  Catedrala Ortodoxă
• 
  Cetatea Alba Carolina
• 
  Colegiul Bethlen
• 
  Biblioteca Batthyaneum
• 
  Monumentul Custozza
• 
  Biserica „Bunavestire”-Grecească (str. Avram Iancu nr. 7)
• 
  Sinagoga Veche din Alba Iulia
• 
  Monumentul lui Ludovic Losy von Lossenau (în Parcul Custozza)
• 
  Judecătoria
• 
  Hotel Transilvania

• Castrul roman Apulum
• Biserica Adormirea Maicii Domnului-Lipoveni din Alba Iulia
• Biserica „Bunavestire”-Grecească din Alba Iulia
• Biserica romano-catolică din Bărăbanț
• Lista monumentelor istorice din județul Alba
• Listă de localități din județul Alba
• Listă de comune din județul Alba
• Listă de cetăți în România

• http://www.dacoromania-alba.ro/nr61/biserica_bizantina.htm
• Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2009). Castles & fortresses in Transylvania: Alba County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-06143-3 Verificați valoarea |isbn=: checksum (ajutor). Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)

• Primul episcop din Alba Iulia Sfântul Ierotei, episcop de Alba Iulia (sec. X). Editori Ioan Aurel Pop, Jan Nicolae, Ovidiu Panaite. Alba Iulia, Edit. Reîntregirea, 2010, 335 p.
• De la Apulum la Alba Iulia: fortificațiile orașului, Vasile Moga, Editura Sport-Turism, 1987
• Cetatea Alba Iulia, Dumitru Berciu, 1962
• Carte și tipar la Bălgrad: (1567-1702), Eugen Pavel, Editura Clusium, 2001
• Șantierul arheologic Alba Iulia, Dumitru Protase, Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1959
• descoperiri noi http://www.dacoromania-alba.ro/nr55/adevarul_istoric_alba_iulia.htm

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alba Iulia

• Site-ul web oficial
• Obiective turistice în Alba Iulia
• Site-ul web oficial al Teatrului de Papusi din Alba Iulia
• Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în 18 iunie 2009, la Wayback Machine.
• Despre Curtea Princiară de la Alba Iulia Arhivat în 3 octombrie 2008, la Wayback Machine.
• hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád) Arhivat în 22 mai 2011, la Wayback Machine.
• Între istorie și legendă: orașul Alba Iulia, 1 august 2014, Descoperă - arhiva Gândul
• De la Belgrad, la Fehervar și Karlsbug: de unde provine denumirea județului Alba și a orașului Alba Iulia Arhivat în 25 martie 2013, la Wayback Machine., 11 ianuarie 2013, Dorin Timonea, Adevărul
• FOTO Alba Iulia în urmă cu 100 de ani: un orășel care avea să intre în istorie prin Marea Unire și Încoronarea Regilor, 24 mai 2013, Dorin Timonea, Adevărul - [3] - Foto1 Arhivat în 16 iunie 2013, la Wayback Machine. - Foto2 Arhivat în 16 februarie 2016, la Wayback Machine.
• Alba de la comitat la județ. Ce denumiri a purtat orașul Alba Iulia în istoria de peste 2000 de ani, 28 mai 2013, Dorin Timonea, Adevărul
• Romania e frumoasa (8): Alba Iulia, 7 septembrie 2010, RazvanPascu.ro
• Romania e frumoasa (52): Alba Iulia, exceptia de la regula, 29 noiembrie 2012, RazvanPascu.ro
• Alba Iulia - destinație europeană de excelență^{[nefuncțională]}, 26 octombrie 2012, Alexandra MATES, Unirea
• Forum Alba Iulia
• Cimitirul Eroilor Români din Primul Război Mondial de la Alba Iulia (Oficiul Național pentru Cultul Eroilor) Arhivat în 12 decembrie 2013, la Wayback Machine.

Imagini

• Galerie foto Alba Iulia Arhivat în 23 decembrie 2004, la Wayback Machine.
• Imagini vechi din Alba Iulia
• Fotografii gigapixel: Poarta a I-a a Cetății Alba Carolina - Poarta a II-a, la apus - Poarta a III-a, la exterior - Poarta a III-a, interior, la apus
• FOTO DOCUMENT „Pianta d’Alba Iulia“, cea mai veche imagine a orașului și Cetății medievale, 5 ianuarie 2014, Dorin Timonea, Adevărul
• Cum arăta Alba Iulia acum 40 de ani FOTO DOCUMENT, 6 aprilie 2012, Dorin Țimonea, Adevărul
• Imagini inedite cu cetatea din Alba Iulia văzută din elicopter. Exemplu că în România se poate face o investiție ca la carte, 7 decembrie 2011, Antoaneta Etves, Evenimentul zilei
• FOTO DOCUMENT Primele gravuri, desene, cărți poștale ilustrate și fotografii cu Cetatea din Alba Iulia, 1 aprilie 2013, Dorin Timonea, Adevărul - Foto Arhivat în 3 aprilie 2013, la Wayback Machine.

v • d • m Cetăți dacice Acidava • Aedava • Aiadava • Aizis • Amutria • Apulon • Arcidava • Arcina • Arcobadara • Argedava • Arutela • Berzobis • Bregedaba • Buricodava • Buridava • Buteridava • Capidava • Carsidava • Cumidava • Danedebai • Dausdava • Desudaba • Diacum • Dierna • Dinogetia • Docidava • Drobeta • Egeta • Gatae • Genucla • Gildova • Giridava • Itadeba • Jidava • Jidova • Klepidaua • Kuimedaba • Malva • Marcodava • Murideba • Napoca • Nentinava • Nentivava • Patridava • Patruissa • Pelendava • Perburidava • Petrodava • Piroboridava • Polonda • Potaissa • Pulpudeva • Quemedava • Ramidava • Ratiaria • Recidava • Romboses • Romula • Rusidava • Sacidava • Sagadava • Sandava • Sangidaua • Sarmizegetusa Regia • Scaidava • Setidava • Singidava • Sucidava • Susudava • Sykidaba • Tamasidava • Tapae • Thermidava • Tirista • Troesmis • Tsierna • Utidava • Zaldapa • Zargidava • Zeugma • Zimnicea • Ziridava • Zisnedeva • Zucidaua • Zurobara • Zisnudeba • Zusidava • Cetăți cu nume necunoscut Aghireșu • Ardan • Ardeu • Arpașu de Sus • Băile Tușnad • Băleni-Români • Bănița • Bâzdâna • Beidaud • Bocșa • Boroșneu Mic • Boșorod • Breaza • Bretea Mureșană • Bucium • Căpâlna • Cernat • Cetățeni • Cioclovina • Clopotiva • Costești-Blidaru • Costești-Cetățuie • Cotnari • Coțofenii din Dos • Covasna • Cozia • Crăsanii de Jos • Crivești • Crizbav • Cuciulata • Cucuiș - Dealul Golu • Cucuiș - Vârful Berianului • Cugir • Cârlomănești • Dalboșeț • Densuș • Divici • Drajna de Sus • Dumitrița • Eliseni • Feldioara • Fețele Albe • Grădiștea de Munte • Iedera de Jos • Feleac • Jigodin • Liubcova • Mala Kopania • Marca • Mataraua • Merești • Moinești • Monariu • Monor • Moșna • Ocolișu Mic • Odorheiu Secuiesc • Olteni • Ormeniș • Păișani • Petrila • Petroșani • Piatra Roșie • Pinticu • Pisculești • Poiana cu Cetate • Polovragi • Ponor • Popești (Călărași) • Porumbenii Mari • Praid • Racoș • Racu • Radovanu - Gorgana I • Radovanu - Jidovescu • Roadeș • Rușor • Satu Mare (Harghita) • Satu Nou • Sânzieni • Seimeni • Socol • Sprâncenata • Stâncești • Șeica Mică • Tășad • Telița • Teliu • Tilișca • Timișu de Jos • Turia • Unip • Uroi • Valea Seacă • Viișoara Moșneni • Zemplín Vezi și: Proiect:Dacia  • Hărți cu Dacia la Commons  • Cetăți, așezări, sanctuare și morminte dacice (Google Earth Community post) • Listă de castre romane din România

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Alba Reședința Alba Iulia (63.536 loc.) Municipii Aiud (22.876 loc.) · Blaj (20.630 loc.) · Sebeș (27.109 loc.) Orașe Abrud (5.072 loc.) · Baia de Arieș (3.461 loc.) · Câmpeni (7.221 loc.) · Cugir (21.376 loc.) · Ocna Mureș (13.036 loc.) · Teiuș (6.695 loc.) · Zlatna (7.490 loc.) Comune Albac · Almașu Mare · Arieșeni · Avram Iancu · Berghin · Bistra · Blandiana · Bucerdea Grânoasă · Bucium · Câlnic · Cenade · Cergău · Ceru-Băcăinți · Cetatea de Baltă · Ciugud · Ciuruleasa · Crăciunelu de Jos · Cricău · Cut · Daia Română · Doștat · Fărău · Galda de Jos · Gârbova · Gârda de Sus · Hopârta · Horea · Ighiu · Întregalde · Jidvei · Livezile · Lopadea Nouă · Lunca Mureșului · Lupșa · Meteș · Mihalț · Mirăslău · Mogoș · Noșlac · Ocoliș · Ohaba · Pianu · Poiana Vadului · Ponor · Poșaga · Rădești · Râmeț · Rimetea · Roșia de Secaș · Roșia Montană · Sălciua · Săliștea · Săsciori · Sâncel · Sântimbru · Scărișoara · Stremț · Sohodol · Șibot · Șona · Șpring · Șugag · Unirea · Vadu Moților · Valea Lungă · Vidra · Vințu de Jos Sate Sate din județul Alba

v • d • m Sate în administrarea municipiului Alba Iulia Localitate de reședință Alba Iulia Sate componente Oarda - Pâclișa - Micești - Bărăbanț

v • d • m Reședințele județelor României Alba Iulia  • Alexandria  • Arad  • Bacău  • Baia Mare  • Bistrița  • Botoșani  • Brașov  • Brăila  • București  • Buzău  • Călărași  • Cluj-Napoca  • Constanța  • Craiova  • Deva  • Drobeta-Turnu Severin  • Focșani  • Galați  • Giurgiu  • Iași  • Miercurea Ciuc  • Oradea  • Piatra Neamț  • Pitești  • Ploiești  • Râmnicu Vâlcea  • Reșița  • Satu Mare  • Sfântu Gheorghe  • Sibiu  • Slatina  • Slobozia  • Suceava  • Târgoviște  • Târgu Jiu  • Târgu Mureș  • Timișoara  • Tulcea  • Vaslui  • Zalău

v • d • m Cele mai populate orașe ale României Orașele cu mai mult de 50 000 de locuitori conform recensământului din anul 2011 Peste 1 000 000 de locuitori București (1.883.425 loc.) Peste 300 000 de locuitori Cluj-Napoca (324.576 loc.) · Timișoara (319.279 loc.) Peste 200 000 de locuitori Iași (290.422 loc.) · Constanța (283.872 loc.) · Craiova (269.506 loc.) · Brașov (253.200 loc.) · Galați (249.432 loc.) · Ploiești (209.945 loc.) Peste 100 000 de locuitori Oradea (196.367 loc.) · Brăila (180.302 loc.) · Arad (159.074 loc.) · Pitești (155.383 loc.) · Sibiu (147.245 loc.) · Bacău (144.307 loc.) · Târgu Mureș (134.290 loc.) · Baia Mare (123.738 loc.) · Buzău (115.494 loc.) · Botoșani (106.847 loc.) · Satu Mare (102.411 loc.) Peste 75 000 de locuitori Râmnicu Vâlcea (98.776 loc.) · Drobeta-Turnu Severin (92.617 loc.) · Suceava (92.121 loc.) · Piatra Neamț (85.055 loc.) · Târgu Jiu (82.504 loc.) · Târgoviște (79.610 loc.) · Focșani (79.315 loc.) · Bistrița (75.076 loc.) Peste 50 000 de locuitori Tulcea (73.707 loc.) · Reșița (73.282 loc.) · Slatina (70.293 loc.) · Călărași (65.181 loc.) · Alba Iulia (63.536 loc.) · Giurgiu (61.353 loc.) · Deva (61.123 loc.) · Hunedoara (60.525 loc.) · Zalău (56.202 loc.) · Sfântu Gheorghe (56.006 loc.) · Bârlad (55.837 loc.) · Vaslui (55.407 loc.) · Roman (50.713 loc.)

v • d • m Localități de pe DN1 Terminus București (Șoseaua București–Ploiești) Județul Ilfov Otopeni • Balotești • Săftica • Tâncăbești • Ciolpani Județul Prahova Potigrafu • Puchenii Mari • Puchenii Moșneni • Românești • Bărcănești • Bănești • Nistorești • Comarnic • Posada • Sinaia • Poiana Țapului • Bușteni • Azuga Județul Brașov Predeal • Timișu de Sus • Timișu de Jos • Săcele • Brașov • Ghimbav • Codlea • Vlădeni • Perșani • Șercaia • Mândra • Făgăraș • Beclean • Voila • Sâmbăta de Jos • Olteț • Viștea de Jos • Ucea de Jos Județul Sibiu Arpașu de Jos • Scoreiu • Porumbacu de Jos • Avrig • Bradu • Sibiu • Cristian • Săcel • Săliște • Apoldu de Sus • Miercurea Sibiului Județul Alba Sebeș • Alba Iulia • Sântimbru • Teiuș • Țifra • Aiud • Mirăslău • Decea • Inoc • Unirea Județul Cluj Câmpia Turzii • Turda • Copăceni • Tureni • Feleacu • Cluj-Napoca • Florești • Gilău • Căpușu Mare • Păniceni • Izvoru Crișului • Șaula • Huedin • Poieni • Ciucea • Negreni • Bucea Județul Bihor Cornițel • Topa de Criș • Aușeu • Aleșd • Lugașu de Jos • Urvind • Uileacu de Criș • Tileagd • Oșorhei • Oradea • Borș