Săcele

Săcele
Négyfalu Siebendörfer
—  municipiu  —
Primăria municipiului Săcele Biserica „Sfânta Adormire a Maicii Domnului” Vedere peste Săcele
Stemă
Săcele Săcele (România) Localizarea orașului pe harta României
Săcele Săcele (Județul Brașov) Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°37′12″N 25°42′35″E ({{PAGENAME}}) / 45.62000°N 25.70972°E
Țară	România
Județ	Brașov
SIRUTA	40438
Atestare documentară	1366
Reședință	Săcele[*]​
Componență	Săcele[*]​
Guvernare
- Primar	Virgil Popa[*]​[1] (PSD, 2016)
Suprafață
- Total	320 km²
Populație (2021)
- Total	30.920 locuitori
- Densitate	93 loc./km²
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	505600[2]
Localități înfrățite
- Vire	Franța
- Kisújszállás	Ungaria
- Edineț	Moldova
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizarea în cadrul județului
Săcele în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Modifică date / text

Săcele (în maghiară Négyfalu, între 1950 și 2001 Szecseleváros, în germană Siebendörfer) este un municipiu în județul Brașov, Transilvania, România.

Municipiul Săcele este situat în partea de sud-est a județului Brașov , în imediata vecinătate a Municipiului Brașov fiind străbătut de DN1A (Brașov - Vălenii de Munte - Ploiești) și de DN1 (București - Brașov, principala arteră națională).

Între municipiul Săcele și Brașov există relații strânse de colaborare în diverse domenii: cooperare între unități economice, forță de muncă ce se deplasează zilnic din Săcele spre Brașov și invers, acces la anumite facilități de transport, de cultură, sănătate și învățământ ale Municipiului Brașov.

Legătura municipiului Săcele cu Brașovul este asigurată printr-o rețea de autobuze care efectuează zilnic 120 de curse dus-întors, fiind despărțit doar de un pasaj rutier de Brașov.

Săcele este situat în extremitatea sudică a Țării Bârsei, la poalele muntelui Piatra Mare. Râul Tărlung izvorând din masivul Ciucaș trece prin localitate în partea sudică, langă Gârcini. În dreptul localității Brădet (parte din Săcele) există un lac de acumulare artificial, creat în anul 1975, care este în prezent principala sursă de apă potabilă a Brașovului. Clima este specifică depresiunii, cu brumă toamna timpuriu și friguri persistente în iarnă. Precipitațiile sunt variabile și cad neregulat, cele mai mari cantități înregistrându-se vara. Vânturile bat predominant dinspre nord-est. Predomină pădurile de brad, molid și fag.

Circa 10% din suprafața municipiului Săcele se caracterizează printr-un relief plan sau ușor ondulat, cu soluri fertile, favorabile culturii plantelor agricole. Restul teritoriului se situează în zona de munte, unde se întâlnesc toate formele geomorfologice caracteristice : câmpia piemontana, colinele piemontane Ciucaș și ale muntilor Bârsei, precum și culmile înalte ale acestor munti.

• câmpie - 2881 hectare teren arabil
• dealuri - 3070 hectare fâneață
• munți - 21.152 hectare pădure și 3483 ha pășune

Municipiul se află pe locul vechilor sate care au devenit, mai nou, cartiere ale orașului: Baciu (Bácsfalu), Turcheș (Türkös), Cernatu (Csernátfalu), Satulung (Hosszúfalu). Celei mai vechi așezări din această zonă datează din vremea dacilor.^{[necesită citare]}

Orașul Săcele, cunoscut din trecut și sub numele „Șapte Sateˮ, a fost constituit administrativ în anul 1950 din teritoriul primelor 4 din cele 7 așezări săcelene: Baciu, Turcheș, Cernatu, Satulung, Tărlungeni, Purcăreni, Zizin. Săcele a fost declarat municipiu în data de 6 iunie 2000.

Prima mențiune oficială datează din 16 mai 1366, regele maghiar Ludovic I de Anjou oferind printr-un act pământurile dintre râurile Timiș și Tărlung către binecredinciosul său prieten, Contele Stanislav.

Numele „Săcele” este menționat pentru prima dată într-o scrisoare a voievodului muntean Vlad Călugărul (1482-1495) către magistratul Brașovului.

Cei mai vechi locuitori ai celor șapte sate au fost „mocanii” - ciobanii locului. Sunt menționați în numeroase documente, în care se remarcă bogăția lor spirituală, culturală și materială. Dețineau mii de oi, iar satele lor erau printre cele mai prospere din zonă. În cursul procesului de transhumanță, care avea loc din Săcele până în Dobrogea, au înființat o localitate cu același nume, în județul Constanța.

Obiceiurile săcelenilor dăinuie până astăzi: Sântilie, festivalurile, costumele populare tradiționale, arhitectura etc.

În secolul al XIV-lea o importantă populație maghiară s-a stabilit în regiune, marcând dezvoltarea ulterioară a așezării.

În timpul comunismului în oraș a fost dezvoltată puternic ramura industrială, cea mai cunoscută întreprindere din municipiu fiind Electroprecizia Săcele.

După căderea comunismului, orașul și-a diversificat economia. În zilele noastre, în Săcele se află câteva fabrici de mobilă, gatere, fabrici de ambalare a cărnii.

Componența etnică a municipiului Săcele

     Români (60,15%)

     Maghiari (14,55%)

     Romi (5,41%)

     Alte etnii (0,24%)

     Necunoscută (19,65%)

Componența confesională a municipiului Săcele

     Ortodocși (56,47%)

     Evanghelici luterani (9,79%)

     Romano-catolici (3,62%)

     Penticostali (3,6%)

     Reformați (2,13%)

     Alte religii (3,56%)

     Necunoscută (20,83%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Săcele se ridică la 30.920 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 30.798 de locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (60,15%), cu minorități de maghiari (14,55%) și romi (5,41%), iar pentru 19,65% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (56,47%), cu minorități de evanghelici luterani (9,79%), romano-catolici (3,62%), penticostali (3,6%) și reformați (2,13%), iar pentru 20,83% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

După date neoficiale, numărul romilor este în jur de 10000 (peste 30%).^[6]

Săcele - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Municipiul Săcele este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Virgil Popa[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 2016. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[7]

Municipiul Săcele este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Virgil Popa[*]​, de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2016. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[8]

Centura de ocolire a municipiului Săcele a fost deschisă la data de 14 septembrie 2010^[9]. Aceasta se întinde pe o porțiune de 8 kilometri și are câte o bandă pe sensul de mers^[9]. Lucrările au început în anul 2008^[9].

La o distanță de aproximativ 22 km se afla Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav.

Municipiul are 15 biserici, de cult ortodox, evanghelic și catolic, și o casă de rugăciune musulmană. Pe lângă acestea mai există și o serie de asociații culturale: Asociația cultural-artistică ASTRA și Ansamblul Maghiar.

Există 4 licee, 5 școli generale și o scoală ajutătoare pentru copii cu nevoi speciale. Numărul de școli generale a scăzut de la 8 în 2000 la 5 în prezent.

Lista liceelor:

1. Grupul Școlar Construcții-Montaj (desființat)
2. Grupul Școlar Industrial „Victor Jinga”
3. Liceul Teoretic „George Moroianu”
4. Liceul Teoretic „Zajzoni Rab Istvan”

• Muzeul etnografic din Săcele, filiala muzeului din Brașov
• Biserica Adormirea Maicii Domnului din Satulung, monument istoric

• Statuia Lupa Capitolina
• Monumentul Soldatului Necunoscut
• Casa Dijmelor
• Masivul Piatra Mare (Poiana Angelescu, Peștera de Gheață, Piatra Scrisă, Prăpastia Ursului, Canionul Șapte Scări, cheile și cascada în roci calcaroase Tamina, cabana Bunloc, trambulina artificială, vârful Piatra Mare)
• Siturile de importanță comunitară: Aninișurile de pe Tărlung, Ciucaș și Piatra Mare, incluse în rețeaua ecologică Natura 2000 în România.

Municipiul Săcele este înfrățit cu următoarele localități:

• Vire (Franța)lemondás, mivel Alina Stroiu Lungu a franciákról pletykál
• Kisújszállás ([[UngariaPeter Mariana])

• Nicolae Popea (1826-1908), episcop, istoric, cărturar, membru titular al Academiei Române
• Ioan V. Socec (1830-1896), fondatorul Librăriei și Editurii "Socec" din București.
• George Giuglea (1884-1967), lingvist, membru corespondent al Academiei Române
• George Moroianu (1870-1945), economist, diplomat.
• Alexandru I. Lapedatu (1876-1950), istoric, profesor, deputat, senator de drept, ministru, Președinte al Senatului României, Secretar și Președinte al Academiei Române
• Ion I. Lapedatu (1876-1951), economist, profesor, deputat, senator, ministru, Membru de onoare al Academiei Române, Guvernator al Băncii Naționale a României, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
• Erich Jekelius (1889-1970), paleontolog
• Victor Jinga (1901 - 1990), profesor, economist
• Darie Magheru (1923 - 1983), actor, scriitor
• Ștefan Rab, (n.1939), demnitar comunist
• Mihály Bencze (n. 1954), matematician;
• Mircea Rusu (n. 1954), actor.

• 1996^[10] - 2000 - Lață Vasile, de la PDSR
• 2000^[11] - 2004 - Gheorghiță Mutu Petre, de la PDSR
• 2004^[12] - 2008 - Lață Vasile, de la PNL
• 2008^[13] - 2012 - Nistor Radu Florea, de la PDL
• 2012^[14] - 2016 - Nistor Radu Florea, de la PDL
• 2016^[15] - 2020 - Popa Virgil, de la PSD
• 2020^[16] - 2024 - Popa Virgil, de la PSD

• 
  1826 - Danga pentru vitele din Baciu
• 
  1826 - Danga pentru vitele din Cernatu
• 
  1826 - Danga pentru vitele din Satulung
• 
  1826 - Danga pentru vitele din Turcheș
• 
  Săcele în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Săcele în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
• 
  Primăria municipiului Săcele
• 
  Troița din Baciu
• 
  Canionul Șapte Scări

• Despărțămîntul „FRAȚII POPEEA” Săcele-Brașov ASTRA - „IZVORUL”, astra.iasi.roedu.net

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Brașov Reședința Brașov (253.200 loc.) Municipii Codlea (21.708 loc.) · Făgăraș (30.714 loc.) · Săcele (30.798 loc.) Orașe Ghimbav (4.698 loc.) · Predeal (4.755 loc.) · Râșnov (15.022 loc.) · Rupea (5.269 loc.) · Victoria (7.386 loc.) · Zărnești (23.476 loc.) Comune Apața · Augustin · Beclean · Bod · Bran · Budila  · Bunești · Cața · Cincu · Comăna · Cristian · Crizbav · Drăguș · Dumbrăvița · Feldioara · Fundata · Hălchiu · Hărman · Hârseni · Hoghiz · Holbav · Homorod · Jibert · Lisa · Mândra · Măieruș · Moieciu · Ormeniș · Părău · Poiana Mărului · Prejmer · Racoș · Recea · Sâmbăta de Sus · Sânpetru · Șercaia · Șinca · Șinca Nouă · Șoarș · Tărlungeni · Teliu · Ticușu · Ucea · Ungra · Vama Buzăului · Viștea · Voila · Vulcan Sate Sate din județul Brașov

v • d • m Localități săsești care au aparținut de Districtul Brașov, care a fost înglobat din 1486 în Universitatea Săsească. Târguri Brașov • Codlea • Feldioara • Prejmer • Râșnov Sate libere săsești Bod • Cristian • Ghimbav • Hălchiu • Hărman • Măieruș • Rotbav • Sânpetru • Vulcan Domeniul Branului și posesiuni ale Brașovului Apața • Baciu • Bran • Cernatu • Crizbav • Dumbrăvița • Fundata • Măgura • Moieciu de Jos • Moieciu de Sus • Peștera • Predeluț • Purcăreni • Satulung • Satu Nou • Sohodol • Șimon • Șirnea • Tărlungeni • Tohanu Nou • Tohanu Vechi • Turcheș • Vlădeni • Zărnești • Zizin Sursa 1 - Domeniul Branului și posesiuni ale Brașovului Sursa 2 -Date preluate din Th.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.

v • d • m Localități de pe DN1 Terminus București (Șoseaua București–Ploiești) Județul Ilfov Otopeni • Balotești • Săftica • Tâncăbești • Ciolpani Județul Prahova Potigrafu • Puchenii Mari • Puchenii Moșneni • Românești • Bărcănești • Bănești • Nistorești • Comarnic • Posada • Sinaia • Poiana Țapului • Bușteni • Azuga Județul Brașov Predeal • Timișu de Sus • Timișu de Jos • Săcele • Brașov • Ghimbav • Codlea • Vlădeni • Perșani • Șercaia • Mândra • Făgăraș • Beclean • Voila • Sâmbăta de Jos • Olteț • Viștea de Jos • Ucea de Jos Județul Sibiu Arpașu de Jos • Scoreiu • Porumbacu de Jos • Avrig • Bradu • Sibiu • Cristian • Săcel • Săliște • Apoldu de Sus • Miercurea Sibiului Județul Alba Sebeș • Alba Iulia • Sântimbru • Teiuș • Țifra • Aiud • Mirăslău • Decea • Inoc • Unirea Județul Cluj Câmpia Turzii • Turda • Copăceni • Tureni • Feleacu • Cluj-Napoca • Florești • Gilău • Căpușu Mare • Păniceni • Izvoru Crișului • Șaula • Huedin • Poieni • Ciucea • Negreni • Bucea Județul Bihor Cornițel • Topa de Criș • Aușeu • Aleșd • Lugașu de Jos • Urvind • Uileacu de Criș • Tileagd • Oșorhei • Oradea • Borș